O nouă criză energetică în regiunea transnistreană a determinat convocarea de urgență a unei ședințe extinse privind asigurarea cu resurse energetice. Anunțul a fost făcut de liderul nerecunoscut de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, care a discutat cu responsabilii din domeniu despre situația aprovizionării cu gaze naturale.

Potrivit informațiilor publicate pe site-ul administrației regionale, necesitatea reuniunii a apărut pe fondul riscurilor generate de reducerea livrărilor de gaze naturale. Autoritățile de la Tiraspol susțin că problemele ar fi legate de evoluțiile din Orientul Mijlociu, care ar fi afectat logistica livrărilor de gaze și efectuarea plăților.

În context, Krasnoselski a anunțat implementarea unui set de măsuri prevăzute într-un plan de acțiuni denumit convențional „Planul A”, care presupune un regim de economisire moderată a resurselor energetice. Totodată, a fost reluată activitatea unui stat major operativ, condus de vicepremierul administrației regionale, Vitalii Niagu.

Autoritățile din regiune au precizat că, după data de 3 martie, livrările de gaze naturale au fost reduse brusc, iar presiunea în rețea a scăzut până la niveluri critice. În aceste condiții, centrala MGRES a fost trecută pe cărbune, măsură care, potrivit oficialilor locali, a permis menținerea furnizării energiei electrice fără restricții pentru populație.

În același timp, livrările de gaze au fost sistate pentru mai multe întreprinderi industriale importante din regiune, inclusiv pentru Uzina Metalurgică și combinatul textil Tirotex.

Probleme au apărut și în sistemul de termoficare. Aproximativ 158 de cazangerii au fost oprite, iar furnizarea căldurii a fost suspendată pentru 1663 de blocuri locative și pentru instituțiile de învățământ. Cu toate acestea, autoritățile susțin că în școli temperatura în sălile de clasă este de aproximativ 19 grade, iar apa caldă continuă să fie livrată consumatorilor casnici.

Totodată, circa o sută de cazangerii pe gaz continuă să funcționeze pentru a asigura apă caldă și încălzirea grădinițelor, spitalelor și instituțiilor sociale cu regim permanent.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#criza enegetica #Krasnoselki #Transnistria

Administraţia preşedintelui american Donald Trump urmează să cheltuiască cel puţin 900 de milioane de dolari pentru proiecte de construcţie în complexul Casei Albe, a relatat miercuri Washington Post, citând documente, informează Digi24.

În loc să obţină fondurile necesare direct de la Congres, administraţia Trump a strâns banii de la alte agenţii şi donatori privaţi şi i-a direcţionat către un cont de câteva milioane de dolari, destinat în mod obişnuit pentru lucrările de întreţinere a Casei Albe.

Contractele confidenţiale şi documentele de planificare aferente indică faptul că administraţia intenţionează să utilizeze banii din acest cont pentru „proiecte de modernizare” a Casei Albe, precizează Washington Post.

Reuters nu a putut verifica imediat informaţiile publicate de Washington Post, iar Casa Albă nu a răspuns unei solicitări a Reuters de a comenta în legătură cu acest subiect. Documentele consultate de către WP arată cum a ocolit administraţia

Trump Congresul şi a limitat transparenţa a ceea ce are să devină „cea mai costisitoare renovare a Casei Albe de peste 80 de ani”.

Anterior, administraţiile care voiau să facă modificări importante pe domeniul Casei Albe „depuneau cereri bugetare Congresului, obţineau credite, iar apoi însărcinau agenţiile vizate să solicite autorizaţiile necesare şi să recruteze întreprinderi, în funcție de istorici şi arhivele bugetare”, mai scrie cotidianul.