Profesioniștii din Moldova și Ucraina au reușit să deblocheze importul de carne de pui ucraineană și să evite riscurile economice pentru Moldova.

Pe 4 martie a avut loc o întâlnire de lucru între reprezentanții ANSA din Moldova și ai Serviciului de Stat pentru Siguranța Alimentelor din Ucraina, conform rupor.md. Urmare a reuniunii, s-a convenit asupra unui algoritm de reluare a importului de carne de pasăre ucraineană congelată și refrigerată în Moldova.

Acest progres este cu atât mai important dacă ținem cont că, cu doar o zi înainte de întâlnire, situația părea extrem de complicată și conținea riscuri semnificative pentru economia Republicii Moldova.

În negocierile preliminare cu partea ucraineană, autoritățile din Moldova au insistat asupra unor proceduri suplimentare de control al calității cărnii de pui ucrainene. În special, a fost vorba despre un format de verificări la distanță, cu participarea inspectorilor de stat ucraineni. De asemenea, livrările de carne de pasăre refrigerată rămâneau blocate, iar ANSA era dispusă să discute doar despre carne de pasăre congelată.

Ucrainenii au considerat acest cerințe excesive și neconforme cu practica consacrată a OMC, precum și cu normele Uniunii Europene, la care ambele țări aspiră să adere. Kievul a declarat public că este pregătit să acționeze exclusiv în cadrul dreptului internațional și al principiului parității. În paralel, în cabinetul de miniștri al Ucrainei a fost pregătit un proiect de decizie privind posibilitatea introducerii unui embargo asupra produselor vinicole moldovenești în cazul în care restricția nu va fi ridicată.

Acest semnal a fost perceput foarte serios în Moldova. Sectorul vinicol este strategic pentru țară, formând o parte importantă a exporturilor, asigurând locuri de muncă în regiuni și având o sensibilitate socială ridicată. Piața ucraineană rămâne una dintre cele mai importante destinații pentru vinurile moldovenești. Posibilele restricții comerciale ar fi putut duce la pierderi de venituri valutare, excedente de produse pe piața internă și presiuni asupra prețurilor.

Astfel, discuția despre procedurile veterinare risca să se transforme, de fapt, într-un conflict economic mai larg, cu riscul unor restricții reciproce.

Decisiv a fost faptul că părțile au reușit să readucă discuția în plan tehnic. Pe 4 martie, reprezentanții autorităților competente au avut o întâlnire constructivă și au convenit asupra unui algoritm clar de acțiuni.

S-a stabilit că întreprinderile care au dreptul de a exporta în țările UE și care funcționează în sistem de ciclu închis de producție (având propriile abatoare) vor putea relua livrările după efectuarea analizelor de laborator pentru 10 probe de ser sanguin în laboratoare din UE. După confirmarea conformității cu standardele de siguranță, pentru fiecare unitate de producție va fi deschis exportul atât pentru carne de pasăre congelată, cât și refrigerată.

Partea ucraineană a selectat deja un număr reprezentativ de probe și le-a trimis către laboratoarele de referință ale UE. Acest lucru a devenit un semnal important al disponibilității de a acționa transparent și conform regulilor europene.

De fapt, părțile au convenit asupra unui mecanism care:

se bazează pe standardele UE, recunoscute de ambele state;
elimină componenta politică din procesul de control;
oferă predictibilitate mediului de afaceri;
menține un nivel ridicat de siguranță sanitară.

De ce a fost important pentru țara noastră

Prevenirea escaladării a avut o importanță directă pentru economia Moldovei. În primul rând, a fost evitat riscul unui război comercial. Chiar și restricțiile pe termen scurt asupra produselor vinicole moldovenești ar fi putut provoca pierderi financiare semnificative pentru producători și pentru bugetul de stat.

În al doilea rând, a fost menținută stabilitatea comerțului bilateral cu Ucraina – unul dintre partenerii regionali-cheie ai Moldovei. În contextul unei situații geopolitice complicate, predictibilitatea relațiilor comerciale este critică pentru mediul de afaceri.

În al treilea rând, Moldova și-a confirmat reputația de țară capabilă să rezolve problemele controversate prin dialog profesional, și nu prin conflicte de lungă durată. Pentru investitori și partenerii internaționali, acest lucru este important.

Un factor-cheie a fost faptul că profesioniștii de pe ambele părți au reușit să separe problemele tehnice de retorica politică. Mulțumirile reciproce pentru cooperare, exprimate după întâlnire, indică revenirea la un format constructiv, deoarece intervențiile politicienilor moldoveni au făcut doar rău. Ei ar fi trebuit de la bun început să se abțină de la asemenea implicații și să nu împiedice specialiștii să-și facă treaba.

Povestea cu carnea de pui ucraineană a demonstrat cât de fin poate fi echilibrul dintre cerințele sanitare și interesele economice. Ea a arătat, de asemenea, că un dialog constructiv la timp poate preveni o reacție în lanț a restricțiilor, care ar fi putut lovi dur sectoare întregi ale economiei țării noastre.

Moldova a reușit să păstreze stabilitatea sectorului vinicol și să susțină dinamica pozitivă a comerțului bilateral. Astfel părțile au demonstrat că, chiar și în condiții dificile, este posibil un compromis rațional. Tocmai profesionalismul și disponibilitatea de a asculta argumentele partenerului au permis transformarea unei potențiale crize comerciale într-un cadru de cooperare pragmatică — fără pierderi pentru stabilitatea economică a Moldovei și fără subminarea încrederii dintre două state vecine.

#carne de pui #import #Moldova #Ucraina

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.