Sergiu Litvinenco, noul ministru al Justiției, participă pentru prima dată la ședința Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), care are loc marți, 17 august curent, în incinta Procuraturii Generale. A avut câteva obiecții în debut, cum ar fi faptul că agenda ședinței i-a fost trimisă târziu. Și-a avertizat colegii pe viitor să respecte regulamentul și a insistat să fie discutat un subiect.

„Pentru că e prima participare a mea în calitate de membru de drept urmare a învestirii Guvernului chiar vreau să-mi exprim speranța că noi vom avea o comunicare și o colaborare bună, pentru că avem lucruri multe de făcut. Oamenii așteaptă să existe în Republica Moldova un stat de drept, iar rolul Procuraturii are un rol semnificativ în acest sens”, a declarat inițial Sergiu Litvinenco.

După care a continuat cu obiecții. „Legat de ordinea de zi, agenda se plasează cu cel puțin două zile lucrătoare înainte de ședință. Eu am primit-o vineri la ora 16:22, ceea ce înseamnă că până azi nu sunt două zile. Azi vom examina, dar pe viitor vreau să fie respectate prevederile, mai ales, când este vorba despre CSP și instituția Procuraturii ca atare”.

În cadrul ședinței, cu votul majorității, au fost amânate cinci subiecte în legătură cu anumite contestații împotriva hotărârilor Colegiului de disciplină și etică, fie din cauza că autorii se află în concediu anual de odihnă, fie că sunt pe foaie de boală. Au rămas pe agendă examinarea a două contestații.

Aici ministrul la fel a avut o obiecție, precum că nu i-au fost puse la dispoziție toate materialele de către Secretariatul CSP. „Era complicat să analizăm cu colegii contestații, sesizări, din moment ce nu am recepționat materialele care formează obiectul dosarului. Pe viitor, mi-aș dori să fie incluse constatările Inspecției Procurorilor, explicațiile persoanei, astfel încât să votăm în conștiință de cauză, când venim aici”.

La fel, a recunoscut că-i va fi greu să voteze azi la ședință contra/pro la subiectele de pe ordinea de zi ce vizează desemnarea unui membru în cadrul Consiliului de integritate și desemnarea membrilor în Comisia pentru examenele de admitere din anul 2021 la Institutul Național al Justiției, „pentru că nu cunosc cine sunt persoanele”.

În plus, a propus să fie discutat, chiar și la următoarea ședință, componența CSP. „În urma plecării domnului Bordeianu, procuror anticorupție, din 17 noiembrie 2017, este un membru supleant pe nume Eduard Vârzari. Mi se pare corect să fie acceptat”. În context, din colegii de la CSP s-a explicat că procedura este diferită și locul nu se suplinește automat, adică fără acordul lui Eduard Vârzari propriu-zis.

În consecință, membrii CSP au decis ca la ședința de azi să fie aprobată doar „vacanța”. Totodată, președinta CSP, Angela Motuzoc, a dispus ca Secretariatul CSP să pregătească materialele solicitate de ministru.

#CSP #Ministerul Justitiei #Sergiu Litvinenco

Preşedintele Volodimir Zelenski a anunţat luni, 26 octombrie, că reprezentanţi ai Ucrainei, SUA, UE şi NATO se vor întâlni săptămâna aceasta la Bruxelles pentru a discuta despre garanţiile de securitate pe care le-ar putea primi ţara sa în perioada postbelică, în cazul unui acord de pace cu Rusia, relatează Antena3.ro.

Într-un interviu acordat postului de televiziune TSN, liderul de la Kiev a spus că această reuniune va avea loc „marţi sau miercuri”, dar nu a precizat dacă intenţionează să se deplaseze la Bruxelles pentru a participa la discuţii. Totodată, el a mai spus că UE va fi reprezentată „la nivel prezidenţial” şi NATO „la nivel de secretar general”.

Întrebat despre posibila participare a lui Volodimir Zelenski şi a emisarilor americani Steve Witkoff şi Jared Kushner la aceste discuţii, consilierul pentru comunicare al preşedintelui ucrainean a declarat agenţiei EFE că nu poate confirma în prezent acest lucru din cauza „unei schimbări de planuri ale părţii americane”.

Emisarii americani s-au întâlnit săptămâna trecută la Oslo cu Zelenski, apoi şi cu preşedintele rus Vladimir Putin la Sankt Petersburg. În urma acestor întâlniri, Rusia şi Ucraina au convenit să reia negocierile mediate de SUA, o reuniune trilaterală Ucraina-Rusia-SUA urmând să se desfăşoare în noiembrie.

Zelenski: „Garanțiile noastre de securitate sunt garanțiile noastre și nu pot fi dictate de ruși”

Referindu-se la această reuniune în acelaşi interviu acordat postului TSN, Zelenski a spus că doreşte să obţină armistiţii parţiale cu Rusia pentru oprirea atacurilor pe mare şi asupra infrastructurilor energetice, precum şi progrese către o întâlnire directă pe care i-o solicită lui Putin pentru a negocia încheierea războiului.

Implicarea NATO în asigurarea garanțiilor de securitate pentru Ucraina va fi „fără îndoială” una din solicitările pe care președintele ucrainean Volodimir Zelenski urmează să le facă la viitoarele negocieri trilaterale de pace Kiev-Moscova-Washington, programate la începutul lunii noiembrie. Zelenski a subliniat drept prioritară necesitatea unor garanții de securitate solide pentru Ucraina, pentru încheierea unui acord de pace cu Rusia, informează Kyiv Independent.

„Garanțiile noastre de securitate sunt garanțiile noastre și nu pot fi dictate de partea rusă. Restricțiile impuse asupra armatei noastre și neutralitatea Ucrainei nu sunt discutabile”, a spus Zelenski, într-un interviu TV.

Astfel, dacă Ucrainei nu i se va permite să adere la NATO, țările europene și SUA ar trebui să fie de acord să extindă pactul defensiv al articolului 5 al Alianței Nord-Atlantice și la Ucraina.

Ucraina ar trebui, de asemenea, să mențină o armată puternică, după încheierea unui acord de pace.

„Cea mai bună, după părerea mea, este NATO plus o armată ucraineană puternică, ca parte a alianței”, a spus Zelenski. „Dacă avem suficiente resurse financiare, vreau să păstrăm armata la 800.000 de oameni. Noi decidem singuri cum va fi armata noastră. Dacă suntem în NATO, numărul poate fi de 800.000 sau mai puțin. Dar va fi o întrebare despre cine este dispus să finanțeze sau să co-finanțeze cu noi”, a precizat liderul de la Kiev.