Proiectul unei declarații care să condamne războiul din Iran a fost înregistrat în Parlament. Inițiativa aparține deputaților din PSRM Vlad Bătrîncea, Grigore Novac, Marcel Cenușă, Andrian Adrian Lebedinschi, Ala Ursu-Antoci, și Vladimir Odnostalco.

Documentul a fost publicat pe pagina web a Parlamentului pe 5 martie 2026. Autorii proiectului se declară îngrijorați de „escaladarea periculoasă din Orientul Mijlociu”.

Parlamentarii vor să ceară intervenția imediată a statelor membre ale Organizației Națiunilor Unite, respectarea integrității teritoriale a Iranului și soluționarea pașnică a disputelor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Adoptarea declarației ar transmite un semnal de responsabilitate și maturitate politică, fundamentat pe interesul național și pe respectarea dreptului internațional. Menționăm că poporul Republicii Moldova continuă să exprime
voința de a nu fi atrasă în politici de confruntare în bloc și confirmă alegerea conștientă a neutralității permanente a țării noastre ca singura modalitate de a ne asigura securitatea națională. Cetățenii Republicii Moldova, pe bună dreptate, își doresc ca autoritățile alese să respecte principiul neutralității constituționale ‒ singurul instrument capabil să asigure securitatea națională”, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

Autorii inițiativei susțin că declarația va reafirma respectarea principiilor fundamentale ale dreptului internațional și susținerea soluționării pașnice a diferendelor prin dialog diplomatic.

#declarație #Iran #Moldova #parlament #razboi

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.