Curtea Constituțională a respins cererea deputaților din opoziția parlamentară de suspendare a unor prevederi din Legea nr. 26 din 5 martie 2026, cunoscută în spațiul public drept „legea von Hebel”. Decizia a fost luată după examinarea unei sesizări depuse de deputații Ion Chicu, Alexandru Berlinschii, Adrian Lebedinschi, Diana Caraman și Alexandru Verșinin.

Autorii sesizării au solicitat verificarea constituționalității articolelor III și IV din lege, care modifică modul de numire a membrilor comisiilor de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor. Totodată, aceștia au cerut suspendarea temporară a aplicării prevederilor contestate.

Curtea Constituțională a constatat însă că nu există motive pentru suspendarea legii. În argumentarea deciziei, magistrații au menționat că rapoartele comisiilor de evaluare au caracter consultativ, iar persoanele evaluate pot contesta în instanță deciziile Consiliului Superior al Magistraturii sau ale Consiliului Superior al Procurorilor care se bazează pe aceste rapoarte. De asemenea, Curtea a apreciat că autorii sesizării nu au demonstrat existența unor consecințe iminente și ireparabile care ar justifica suspendarea actului normativ.

„Rațiunea suspendării acțiunii actelor contestate este o măsură in extremis și constă în evitarea unor consecințe negative iminente și ireparabile pentru valorile fundamentale garantate de Constituție”, se menționează în decizia Curții.

În reacție, deputatul Blocului Alternativa, Ion Chicu, a declarat că decizia Curții era „previzibilă” și a criticat argumentele instanței constituționale. Potrivit acestuia, Curtea nu a văzut urgența suspendării legii deoarece rapoartele comisiilor sunt considerate consultative.

„Noi considerăm neconstituțională această lege și sub aspectul încălcării procedurii de adoptare în Parlament”, a scris Chicu.

Săptămâna trecută, deputații PAS au modificat Legea astfel, încât membrii Comisiei de evaluare a procurorilor să fie numiți cu 51 de voturi, în loc de 61, cum era anterior. S-a întâmplat la doar o săptămână după ce majoritatea parlamentară nu a reușit să îl numească pe olandezul Herman von Hebel în această Comisie. La doar câteva ore după modificarea legii, documentul a fost promulgat de șefa statului Maia Sandu și publicat în Monitorul Oficial. A doua zi, PAS l-a și votat pe Herman von Hebel în Comisie.

Liderul PAS Igor Grosu susține că a discutat cu partenerii care au înaintat candidatura lui Hebel despre posibila modificare a reglementărilor și că totul s-a făcut la solicitarea partenerilor.

Opoziția parlamentară a contestat Legea la Curtea Constituțională și a declarat că va informa partenerii străini despre ”abuzul comis de PAS”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Curtea Constitutionala #Herman von Hebel #Ion Chicu

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.