Consolidarea capacităților Comisiei pentru integrare europeană în gestionarea proiectelor de acte normative cu sigla UE și armonizarea legislației naționale cu cea europeană au fost principalele subiecte discutate în cadrul unui eveniment organizat la Parlamentul Republicii Moldova. Reuniunea a avut loc la jumătatea perioadei de implementare a proiectului Twinning „Consolidarea capacităților Parlamentului Republicii Moldova și a rolului său în procesul de aderare la Uniunea Europeană”.

În cadrul discuțiilor au fost abordate și procedurile de exercitare a controlului parlamentar, precum și instrumentele care pot spori implicarea cetățenilor în procesul de consultări publice.

La eveniment au participat președintele Comisiei pentru integrare europeană, deputatul Marcel Spatari, membrii comisiei, conducerea și reprezentanții Secretariatului Parlamentului, precum și reprezentanți ai parlamentelor din România, Grecia, Italia, Ungaria și Austria și ai Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova.

„Pentru noi este important să învățăm din experiența partenerilor, deoarece avem mult de lucru. Doar pentru anul acesta sunt planificate peste 300 de proiecte de acte normative care au ca scop armonizarea legislației naționale cu legislația UE”, a declarat Marcel Spatari.

Partenerii internaționali și-au exprimat sprijinul pentru parcursul european al Republicii Moldova și au subliniat că rolul parlamentelor naționale reprezintă un element esențial al Europei unite.

„Evenimentul organizat la jumătatea perioadei de implementare este dedicat Comisiei pentru integrare europeană, ceea ce subliniază importanța activității acesteia pentru Parlament și pentru Republica Moldova, în ansamblu, în procesul de integrare europeană”, a declarat Vasilios Svolopoulos, liderul proiectului Twinning.

Proiectul Twinning este finanțat de Uniunea Europeană și implementat de un consorțiu condus de Parlamentul Greciei, în parteneriat cu parlamentele României, Italiei, Ungariei și Austriei. Inițiativa se desfășoară în perioada 3 februarie 2025 – 2 februarie 2027 și urmărește consolidarea rolului Parlamentului în procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aderare la UE #comisia pentru integrare europeana #experți europeni #Marcel Spatari

Deputata Olga Ursu, membră a partidului Mișcarea Alternativa Națională, a mers marți în mai multe localități din nordul țării pentru a vedea situația de pe râul Nistru. Parlamentara a atras atenția asupra nivelului scăzut al apei și a cerut implicarea urgentă a autorităților responsabile de gestionarea crizei.

„Comisia parlamentară pentru mediu trebuie să fie urgent aici, la fața locului. Centrul Național de Management al Crizelor și Consiliul Național de Securitate trebuie să se implice. Este vorba despre securitatea întregii țări și nu depinde de Chișinău, așa cum vor unii să invoce, dar de securitatea statului la cel mai înalt nivel”, a declarat Olga Ursu marți, 29 septembrie.

Deputata a calificat situația observată în mai multe zone ale Nistrului drept „catastrofală”.

Amintim că Republica Moldova se confruntă în această perioadă cu o criză hidrologică fără precedent. În acest context, autoritățile au instituit, începând cu 26 septembrie, stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic pentru o perioadă de 60 de zile.

Pe Nistru, Serviciul Hidrometeorologic de Stat a emis Cod Roșu pentru sectorul Naslavcea-Camenca. În unele zone, debitul râului a scăzut la doar 10-15% din valorile normale, iar stația de captare din Chișinău este considerată de Ministerul Mediului unul dintre cele mai vulnerabile puncte în actuala situație.

O problemă majoră o reprezintă și nivelul critic al lacului de acumulare Novodnistrovsk din Ucraina, unde volumul de apă a scăzut cu peste 10 metri.

Situația este dificilă și pe râul Prut, unde nivelul lacului de acumulare Costești-Stânca a scăzut cu 1,28 metri într-o singură lună, iar debitul evacuat a fost redus la 14 metri cubi pe secundă. Potrivit autorităților, dacă nivelul apei va mai scădea cu 72 de centimetri, există riscul ca evacuarea acesteia să nu mai fie posibilă din punct de vedere tehnic. În acest caz, ar putea fi afectată aprovizionarea cu apă a mai multor raioane dependente de această sursă, printre care Ungheni, Cahul, Cantemir, Glodeni, Fălești și Leova.