Aproximativ 1,6 miliarde de lei au fost acumulate la Bugetul public național în perioada 2–6 martie 2026, potrivit datelor Serviciului Fiscal de Stat.

În paralel, inspectorii fiscali au mers în teren pentru a discuta direct cu contribuabilii și pentru a preveni eventuale încălcări ale legislației fiscale. În perioada de referință, au fost efectuate 350 de vizite fiscale la 320 de contribuabili.

Controalele s-au soldat și cu sancțiuni. Direcția generală control a emis 82 de decizii privind încălcări ale legislației fiscale, fiind calculate obligații suplimentare către buget în valoare totală de 14 milioane de lei. Din această sumă, 12,4 milioane de lei reprezintă impozite, taxe și majorări de întârziere, iar 1,6 milioane de lei sunt amenzi aplicate contribuabililor.

În același timp, statul a restituit companiilor sume importante de TVA. În perioada 2–6 martie au fost emise 103 decizii de restituire, iar TVA acceptată spre rambursare a ajuns la 145,7 milioane de lei.

Fiscul a recuperat bani și de la contribuabilii care aveau datorii la buget. Prin măsuri de executare silită au fost încasate 42,36 milioane de lei.

Tot în această perioadă, Serviciul Fiscal de Stat a preluat în evidență 11 dosare cu bunuri confiscate, evaluate la peste 336 de mii de lei. Din comercializarea unor astfel de bunuri au fost transferați la bugetul de stat peste 73 de mii de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#buget #FISC

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.