Consolidarea capacităților Comisiei pentru integrare europeană în gestionarea proiectelor de acte normative cu sigla UE și armonizarea legislației naționale cu cea europeană au fost principalele subiecte discutate în cadrul unui eveniment organizat la Parlamentul Republicii Moldova. Reuniunea a avut loc la jumătatea perioadei de implementare a proiectului Twinning „Consolidarea capacităților Parlamentului Republicii Moldova și a rolului său în procesul de aderare la Uniunea Europeană”.

În cadrul discuțiilor au fost abordate și procedurile de exercitare a controlului parlamentar, precum și instrumentele care pot spori implicarea cetățenilor în procesul de consultări publice.

La eveniment au participat președintele Comisiei pentru integrare europeană, deputatul Marcel Spatari, membrii comisiei, conducerea și reprezentanții Secretariatului Parlamentului, precum și reprezentanți ai parlamentelor din România, Grecia, Italia, Ungaria și Austria și ai Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova.

„Pentru noi este important să învățăm din experiența partenerilor, deoarece avem mult de lucru. Doar pentru anul acesta sunt planificate peste 300 de proiecte de acte normative care au ca scop armonizarea legislației naționale cu legislația UE”, a declarat Marcel Spatari.

Partenerii internaționali și-au exprimat sprijinul pentru parcursul european al Republicii Moldova și au subliniat că rolul parlamentelor naționale reprezintă un element esențial al Europei unite.

„Evenimentul organizat la jumătatea perioadei de implementare este dedicat Comisiei pentru integrare europeană, ceea ce subliniază importanța activității acesteia pentru Parlament și pentru Republica Moldova, în ansamblu, în procesul de integrare europeană”, a declarat Vasilios Svolopoulos, liderul proiectului Twinning.

Proiectul Twinning este finanțat de Uniunea Europeană și implementat de un consorțiu condus de Parlamentul Greciei, în parteneriat cu parlamentele României, Italiei, Ungariei și Austriei. Inițiativa se desfășoară în perioada 3 februarie 2025 – 2 februarie 2027 și urmărește consolidarea rolului Parlamentului în procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aderare la UE #comisia pentru integrare europeana #experți europeni #Marcel Spatari

Norvegia pregătește extinderea restricțiilor privind accesul copiilor sub 16 ani la rețelele sociale, astfel încât interdicția să vizeze și anumite jocuri online și aplicații de mesagerie. Proiectul de lege este aproape finalizat și urmează să fie transmis Parlamentului până la sfârșitul anului, a anunțat luni Guvernul norvegian, potrivit Euronews.

Noile reguli ar urma să se aplice nu doar platformelor tradiționale de socializare, ci și serviciilor digitale considerate riscante pentru copii. Printre platformele care ar putea intra sub incidența restricțiilor se numără TikTok, Snapchat și Roblox.

Autoritățile norvegiene susțin că măsurile urmăresc să protejeze copiii de conținutul dăunător, funcționalitățile care pot crea dependență, publicitatea ilegală și contactele nedorite cu persoane necunoscute.

„Siguranța copiilor trebuie să fie pe primul loc”, a declarat ministrul norvegian al Copiilor și Familiei, Lene Vågslid, precizând că elaborarea legislației este aproape de finalizare.

Inițial, jocurile online și aplicațiile de mesagerie urmau să beneficieze de excepții mai largi. Guvernul a decis însă ca fiecare platformă să fie evaluată în funcție de riscurile pe care le prezintă pentru minori. Serviciile considerate inofensive, precum aplicațiile de mesagerie utilizate pentru comunicarea în cadrul școlii, ar putea rămâne accesibile.

Potrivit proiectului, companiile de tehnologie vor fi responsabile de verificarea vârstei utilizatorilor, iar sistemele folosite în acest scop vor trebui să respecte normele europene privind protecția datelor.

Guvernul norvegian a propus inițial, în 2025, stabilirea vârstei minime de acces la rețelele sociale la 15 ani, însă în aprilie 2026 a ridicat pragul la 16 ani. Proiectul a fost supus ulterior consultărilor publice în Norvegia și în Spațiul Economic European.

Norvegia se alătură astfel altor state europene care încearcă să limiteze accesul minorilor la platformele digitale. Danemarca a adoptat restricții similare, iar Spania urmărește introducerea unei interdicții pentru copiii sub 16 ani. În Franța, o măsură care prevedea limitarea accesului copiilor sub 15 ani la rețelele sociale a fost respinsă de Consiliul Constituțional, pe fondul preocupărilor legate de libertatea de exprimare.

La nivelul Uniunii Europene, Comisia Europeană a propus în septembrie adoptarea unui act legislativ privind protecția copiilor în mediul digital, care ar putea introduce restricții bazate pe vârstă pentru rețelele sociale, jocurile online și alte servicii digitale.