Un proiect de lege votat în prima lectură în Parlament propune introducerea unor facilități vamale pentru importul mai multor materii prime utilizate în industrie, printre care piure din fructe tropicale, suc concentrat de lămâie și de rodii, ulei de palmier și de cocos, dar și fibre sintetice din poliester și polipropilenă, scrie BANI.MD. Inițiativa face parte dintr-un pachet de modificări legislative menite să sprijine desfășurarea afacerilor și să reducă costurile de producție pentru companiile din Moldova.
Potrivit proiectului, aceste produse ar putea fi incluse în lista mărfurilor eligibile pentru plasarea în regimul vamal de „destinație finală”, mecanism care permite acordarea unor facilități la import atunci când bunurile sunt utilizate în procese de producție în anumite sectoare industriale. Printre produsele vizate se numără piureul din fructe tropicale, sucul concentrat de lămâie, sucul concentrat de rodii cu un conținut de 49,5%, amestecurile de sucuri sau preparatele pe bază de sucuri concentrate.
Totodată, lista include și uleiul de palmier și uleiul de cocos, materii prime utilizate frecvent în industria alimentară, dar și glucoza și siropul de glucoză cu un conținut redus de fructoză. Proiectul vizează, de asemenea, fibre sintetice discontinue necardate și nepieptănate, utilizate pentru producerea firelor din poliester sau polipropilenă, materiale folosite în industria textilă și în producția de materiale industriale.
Autorii proiectului susțin că aceste materii prime nu sunt produse sau nu pot fi obținute în cantități suficiente în Republica Moldova, iar facilitarea importului lor ar putea reduce costurile de producție pentru companii și ar crește competitivitatea producătorilor locali pe piața internă și pe piețele externe. În același timp, regimul vamal ar urma să fie aplicat doar dacă importatorii demonstrează că produsele sunt utilizate în scopul declarat, în cadrul proceselor de producție.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!
În nota de fundamentare se arată că măsura ar putea avea un impact economic pozitiv asupra unor sectoare precum industria alimentară, procesarea băuturilor și industria textilă, facilitând accesul companiilor la materii prime esențiale și integrarea acestora în lanțurile internaționale de producție.
