Un proiect de lege votat în prima lectură în Parlament propune introducerea unor facilități vamale pentru importul mai multor materii prime utilizate în industrie, printre care piure din fructe tropicale, suc concentrat de lămâie și de rodii, ulei de palmier și de cocos, dar și fibre sintetice din poliester și polipropilenă, scrie BANI.MD. Inițiativa face parte dintr-un pachet de modificări legislative menite să sprijine desfășurarea afacerilor și să reducă costurile de producție pentru companiile din Moldova.

Potrivit proiectului, aceste produse ar putea fi incluse în lista mărfurilor eligibile pentru plasarea în regimul vamal de „destinație finală”, mecanism care permite acordarea unor facilități la import atunci când bunurile sunt utilizate în procese de producție în anumite sectoare industriale. Printre produsele vizate se numără piureul din fructe tropicale, sucul concentrat de lămâie, sucul concentrat de rodii cu un conținut de 49,5%, amestecurile de sucuri sau preparatele pe bază de sucuri concentrate.

Totodată, lista include și uleiul de palmier și uleiul de cocos, materii prime utilizate frecvent în industria alimentară, dar și glucoza și siropul de glucoză cu un conținut redus de fructoză. Proiectul vizează, de asemenea, fibre sintetice discontinue necardate și nepieptănate, utilizate pentru producerea firelor din poliester sau polipropilenă, materiale folosite în industria textilă și în producția de materiale industriale.

Autorii proiectului susțin că aceste materii prime nu sunt produse sau nu pot fi obținute în cantități suficiente în Republica Moldova, iar facilitarea importului lor ar putea reduce costurile de producție pentru companii și ar crește competitivitatea producătorilor locali pe piața internă și pe piețele externe. În același timp, regimul vamal ar urma să fie aplicat doar dacă importatorii demonstrează că produsele sunt utilizate în scopul declarat, în cadrul proceselor de producție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În nota de fundamentare se arată că măsura ar putea avea un impact economic pozitiv asupra unor sectoare precum industria alimentară, procesarea băuturilor și industria textilă, facilitând accesul companiilor la materii prime esențiale și integrarea acestora în lanțurile internaționale de producție.

#import #parlament #ulei de palmier

Conturile false reprezintă aproximativ 20% din totalul conturilor de pe rețelele sociale, iar amploarea rețelelor care le folosesc pentru a răspândi mesaje de propagandă și dezinformare este una dintre principalele probleme ale fenomenului. Declarația aparține jurnalistului Mihai Avasiloaie, redactor-șef al platformei Stopfals.md, și a fost făcută în cadrul dezbaterii publice „Conturi false, boți și alți vectori de transmitere a informațiilor false și a manipulării”, organizată de Agenția de Presă IPN.

Potrivit jurnalistului, propaganda rusă se bazează pe rețele extinse de conturi false, care pot număra zeci sau chiar sute de mii de profiluri. „Rețeaua de propagandă rusă este o rețea imensă. Nu este o problemă că aceste conturi false răspândesc informații neadevărate, ci este gravă magnitudinea la care o fac. Adică e vorba de rețele de zeci și sute de mii de conturi. Anual, compania META, deținătoarea Instagram și Facebook, șterge sute de milioane de conturi false și totuși nu se apropie de eradicarea acestui fenomen”, a declarat Mihai Avasiloaie.

Jurnalistul a atras atenția și asupra ponderii pe care o au conturile false în mediul online. Spre deosebire de utilizatorii autentici, care nu participă constant la discuții pe toate subiectele, conturile false sunt create pentru a publica și distribui în mod repetat anumite mesaje.

„Studiile internaționale arată că numărul conturilor false reprezintă a cincea parte din numărul total de conturi de pe rețele. Aceste conturi sunt create cu un singur scop: de a comenta și de a transmite mesaje. Ele nu pot fi comparate cu conturile autentice pentru că, în general, conturile autentice nu comentează mereu și peste tot”, a explicat redactorul-șef al Stopfals.md.

Potrivit lui, în Republica Moldova, activitatea boților poate fi observată inclusiv în secțiunile de comentarii ale paginilor companiilor, redacțiilor și persoanelor publice.

„Și pagina stopfals este mereu vizitată de boți. Noi ștergem în fiecare zi comentarii. Inițial, comentariile erau trase la indigo. Erau zece comentarii la fel, copy-paste. Acum lucrurile s-au mai schimbat. Comentariile au devenit mai apropiate de cele reale. În comentarii se încearcă deturnarea subiectului postării pentru a se crea falsa impresie că toată lumea gândește la fel”, a spus Mihai Avasiloaie.