Miniştrii Energiei din Uniunea Europeană au discutat luni măsuri pentru a limita impactul creşterii preţurilor energiei, provocată de conflictul dintre Statele Unite, Israel şi Iran, iar în timpul discuţiilor Germania, România şi Suedia au respins revenirea la gazele ruseşti, relatează news.ro.
Dependenţa ridicată a blocului comunitar de importurile de petrol şi gaze îl face vulnerabil la fluctuaţiile pieţelor globale, iar unii oficiali şi analişti se îndoiesc că vor putea fi găsite soluţii rapide.
Comisia Europeană pregăteşte un set de măsuri de urgenţă care ar putea include sprijin de stat pentru industrie, reducerea unor taxe naţionale şi utilizarea unei revizuiri viitoare a pieţei europene a carbonului pentru a reduce preţul certificatelor de emisii prin creşterea numărului de permise disponibile, potrivit unor oficiali europeni familiarizaţi cu discuţiile.
Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, a declarat înaintea reuniunii că Europa se confruntă cu „o criză a preţurilor”, dar a subliniat că aprovizionarea cu petrol şi gaze a blocului este sigură, deoarece majoritatea importurilor provin din Statele Unite, Norvegia şi alţi furnizori care nu sunt direct afectaţi de conflictul din Orientul Mijlociu.
Jorgensen a spus că Bruxellesul pregăteşte măsuri „ţintite şi pe termen scurt”, care ar evita o reformă amplă a designului pieţei de electricitate din Europa, deşi unele guverne, inclusiv Austria, au sugerat analizarea unei astfel de opţiuni.
Germania, România şi Suedia au respins ideea revenirii la gazul rusesc ca soluţie pentru reducerea costurilor energiei. Ungaria a cerut însă săptămâna trecută ridicarea sancţiunilor europene asupra energiei ruseşti.
„Revenirea la gazul rusesc ar însemna întoarcerea la o situaţie extrem de nesigură şi ar însemna sprijinirea unui agresor. Acest lucru este exclus”, a declarat ministrul german al Energiei, Katherina Reiche.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a afirmat că Bruxellesul analizează şi posibilitatea plafonării preţului gazelor. Un mecanism similar introdus după invazia Rusiei în Ucraina, în 2022, nu a fost niciodată activat, deoarece unele state membre se temeau că ar putea afecta capacitatea Europei de a atrage livrări de gaze pe pieţele globale în cazul unei crize.
Von der Leyen urmează să trimită liderilor europeni, în această săptămână, o listă scurtă de opţiuni de urgenţă, înaintea summitului programat joi.
Între timp, preţul de referinţă al gazelor în Europa a crescut cu peste 50% de la începutul războiului cu Iranul, punând presiune asupra guvernelor.
Unele state, inclusiv Italia, cer o intervenţie mai amplă la nivel european, cum ar fi suspendarea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii de carbon (ETS), pentru a reduce influenţa centralelor pe gaz asupra preţurilor la electricitate.
Polonia, critic tradiţional al ETS, a adoptat însă un ton mai prudent.
„Piaţa şi investitorii au nevoie de stabilitate, nu putem suspenda regulile peste noapte”, a declarat secretarul de stat pentru Energie, Wojciech Wrochna, subliniind că veniturile din ETS sunt returnate bugetelor naţionale.
Unii oficiali europeni cred că Bruxellesul se va concentra mai ales pe reducerea taxelor naţionale sau pe scheme de subvenţii interne, lăsând statelor membre responsabilitatea principală pentru măsurile majore.
O astfel de abordare ar putea însă accentua diferenţele dintre statele mai bogate şi cele cu resurse limitate.
În timpul crizei energetice din 2022, guvernele europene au cheltuit peste 500 de miliarde de euro pentru sprijinirea consumatorilor şi companiilor, dintre care 158 de miliarde au provenit doar din Germania, potrivit centrului de analiză Bruegel.
Experţii spun că preţurile ridicate la energie în Europa au şi cauze structurale. Diferenţele dintre mixurile energetice şi nivelurile de taxare din cele 27 de state membre fac ca preţurile energiei să varieze semnificativ în interiorul Uniunii Europene.
