Forțele armate ale Ucraina au lansat un atac asupra orașului Melitopol, aflat sub ocupație rusă, în noaptea de 17 martie. Bombardamentul a provocat explozii și incendii semnificative, scrie The Kyiv Independent.

Conform articolului, sistemele de apărare aeriană rusești ar fi fost distruse în urma acestui raid din sudul Ucrainei. Melitopol se află sub controlul armatei ruse încă din martie 2022, după declanșarea invaziei pe scară largă a Rusiei împotriva Ucrainei.

În acest context, Ucraina continuă să vizeze în mod regulat infrastructura militară atât din interiorul Rusiei, cât și din teritoriile ocupate, într-o încercare de a reduce capacitatea de luptă a Moscovei, pe fondul invaziei la scară largă.

Anterior, pe 10 martie, Forțele de Operațiuni Speciale ale Ucrainei (SSO) au publicat imagini video care surprind atacuri asupra unor instalații militare din regiunea Donețk, aflată de asemenea sub ocupație rusă.

„SSO continuă să aplice acțiuni asimetrice pentru a împiedica strategic inamicul să poarte război împotriva Ucrainei”, a declarat Comandamentul SSO, subliniind strategia adoptată în teren.

Potrivit oficialilor, unitățile din prima linie au vizat o bază de depozitare, precum și un punct de distribuție a combustibilului și lubrifianților din Makiivka.

În noaptea de 10 spre 11 martie, Ucraina a desfășurat o serie amplă de atacuri asupra teritoriilor ocupate de Rusia, țintind sisteme de apărare aeriană, depozite de combustibil, situri de muniții și alte obiective militare.

Astfel, loviturile au vizat un sistem de rachete antiaeriene Buk-M1 în apropiere de Bahativka, în regiunea Zaporojie, dar și un depozit de petrol din Berdiansk. De asemenea, au fost atacate depozite de lubrifianți din zonele Berdiansk și Kuznețivka, precum și un depozit de drone din Novozlatopil, a transmis Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei.

În aceeași noapte, Forțele de Operațiuni Speciale au anunțat că au distrus stația radar 64N6E și antena aferentă din Sevastopol, utilizate pentru sistemele de apărare aeriană S-300 și S-400 ale Rusiei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

VIDEO Atacurile rusești continuă în Ucraina: cinci morți și zeci de răniți

#atacuri aeriene #război Ucraina

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.