Uniunea Europeană sprijină abordarea Republicii Moldova în ceea ce privește reintegrarea țării. Declarația aparține vicepremierului Valeriu Chiveri, care a avut săptămâna trecută o vizită oficială la Bruxelles.

Oficialul afirmă că la întrevederile cu funcționarii europeni, printre care comisara pentru extindere Marta Kos, s-a discutat despre procesul de reintegrare și acțiunile întreprinse de către Guvernul Republicii Moldova pentru a avansa acest proces, „inclusiv în contextul unor idei și elemente noi”. Vicepremierul s-a referit și la impedimentele existente, printre care prezența trupelor ruse în stânga Nistrului și războiul din Ucraina.

„A fost evidențiat rolul cooperării cu partenerii europeni în sprijinirea eforturilor autorităților de la Chișinău pentru reintegrarea țării și de a crea condiții pentru dezvoltarea economică. Această cooperare contribuie la menținerea păcii și stabilității în regiune, inclusiv prin asigurarea resurselor energetice, evidențiind astfel angajamentul partenerilor noștri de a contribui la bunăstarea tuturor cetățenilor Republicii Moldova, atât de pe malul drept cât și de pe malul stâng al Nistrului.

După cum cunoașteți, această ofertă, oferta Guvernului de la Chișinău, sprijinită de partenerii europeni, deocamdată nu a fost acceptată de Tiraspol. (…) Acest sprijin este oferit în deplin respect pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova în frontierele sale recunoscute internațional. Există o atitudine înțelegătoare și de încurajare din partea partenerilor, iar eu personal am simțit deschidere pentru abordarea noastră în eforturile de reintegrare a țării”, a spus Valeriu Chiveri.

Vicepremierul a confirmat autenticitatea documentului apărut săptămâna trecută în spațiul public, care enumeră un șir de acțiuni privind reintegrarea, dar a relatat că nu este vorba despre un program oficial, ci de o viziune necesară pentru a porni discuțiile cu partenerii. Totodată, funcționarul a punctat că responsabilitatea pentru reintegrare o poartă Moldova, iar dialogul cu UE nu înseamnă pasarea acestei sarcini către țările membre ale Uniunii Europene.

#Moldova #reintegrare #Transnistria #UE #Valeriu Chiveri

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.