Președintele României, Nicușor Dan, a donat sânge împreună cu mai mulți angajați din Administrația Prezidențială, la Palatul Cotroceni, în data de 17 martie. Liderul de la București a publicat imagini pe rețelele sociale și a transmis un mesaj cu această ocazie, citează Antena 3 CNN.

Sala Unirii din Palatul Cotroceni s-a transformat astăzi într-un spațiu al solidarității, unde președintele și oficialii au putut contribui la o cauză vitală. Inițiativa are scopul de a atrage atenția asupra nevoii constante de rezerve de sânge în sistemul medical.

„Donarea de sânge salvează vieți! Împreună, prin gesturi simple și acțiuni ușor de realizat, putem face o mare diferență. Sunt semeni care trec prin experiențe și traume cumplite, prin accidente sau intervenții medicale complicate. În aceste situații dramatice, este esențial ca spitalele să poată asigura transfuziile necesare”, a declarat Nicușor Dan.

Pentru președinte, gestul reprezintă și un exemplu ferm pentru societate.

„Dincolo de statutul oficial, suntem în primul rând o comunitate, iar puterea exemplului este poate cel mai important mesaj pe care îl putem transmite. De aceea, încurajez, de mulți ani, donarea periodică de sânge”, a adăugat președintele.

Datele oficiale arată că mai puțin de 2% din populație donează regulat sânge în România. Donatorii primesc 280 de lei pentru o sesiune, o zi liberă de la serviciu și 50% reducere la transportul în comun.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#donare de sange #Nicușor Dan #Palatul Cotroceni

Rusia se pregăteşte pentru ca războiul din Ucraina să continue ani de zile, planificând cheltuieli de război record şi renunţând la planurile de reducere a bugetelor militare, scrie adevărul.ro.

Cheltuielile militare prevăzute pentru anul viitor, în valoare de 17,1 trilioane de ruble (205 miliarde de dolari), ar reprezenta o creştere anuală de peste 40% faţă de cheltuielile de apărare planificate pentru acest an – sumele totale reale rămân clasificate – şi o creştere de aproape 380% faţă de anul dinaintea începerii războiului. Oficialii prevăd doar o scădere uşoară, la 16,6 trilioane de ruble în 2028 şi la 16,3 trilioane de ruble în 2029.

Această traiectorie reprezintă o schimbare bruscă faţă de situaţia de acum un an, când Moscova intenţiona să modereze creşterea cheltuielilor militare, în încercarea de a reduce deficitul bugetar şi de a reface rezervele epuizate în timpul războiului.

În schimb, noul buget vine într-un moment în care negocierile mediate de SUA sunt în mare parte blocate, oficialii europeni avertizează din ce în ce mai des asupra atacurilor hibride dirijate de la Moscova, iar Rusia continuă să bombardeze oraşele şi infrastructura ucrainene.

„Putin ridică miza”, a declarat Kirill Rogov, directorul Re: Russia, un grup de cercetare cu sediul la Viena. El transmite mesajul că Rusia „va continua să investească în război, iar Europa trebuie să decidă dacă este pregătită să menţină acelaşi nivel de sprijin” pentru Ucraina, a explicat el. Schimbarea este deosebit de frapantă în comparaţie cu aşteptările de acum un an, când planul de cheltuieli alimentase speranţele că acest conflict s-ar putea încheia în cele din urmă, a mai spus Rogov.

Putin a subliniat cât de mult s-au schimbat lucrurile joi, când i-a acuzat pe oficialii europeni că agravează tensiunile cu Rusia şi se pregătesc pentru un potenţial conflict în a doua jumătate a acestui deceniu, făcând referire la exerciţiile militare din Marea Baltică şi la declaraţiile politicienilor occidentali cu privire la exclava baltică Kaliningrad. El a afirmat că Rusia nu are intenţia de a ataca Europa, dar a avertizat că orice atac direct asupra teritoriului rus ar forţa Moscova să ia în considerare utilizarea întregii game de arme de care dispune.

„Înţelegem că ne-am confrunta cu un adversar de două ori mai mare decât noi din punct de vedere al populaţiei, cu un potenţial economic şi militar semnificativ”, a spus Putin. „Nu dispunem de atâtea forţe şi mijloace pentru a contracara această ameninţare. Dar nimeni nu dispune de mijloacele de distrugere de care dispune Rusia astăzi”, a recunoscut el.