Primăria Chișinău a venit cu o reacție oficială după ce s-a aflat că Institutul de Medicină Urgentă se confruntă de peste un an cu o situație gravă privind gestionarea deșeurilor anatomopatologice, care sunt păstrate în frigidere din lipsa unei soluții legale. Autoritățile municipale resping acuzațiile potrivit cărora ar fi refuzat înhumarea acestor deșeuri și precizează că, potrivit legislației în vigoare, responsabilitatea gestionării deșeurilor medicale revine exclusiv instituțiilor care le generează.

”Potrivit art. 55 din legea privind deșeurile, producătorii de deșeuri medicale, adică instituțiile medicale, au obligația să asigure tratarea şi/sau eliminarea deșeurilor, inclusiv a celor periculoase, produse la întreprinderile sau instalaţiile autorizate, precum şi eliminarea rapidă şi completă a factorilor cu potențial nociv pentru mediu şi sănătatea populaţiei. De asemenea, potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului aplicabile instituțiile medicale sunt obligate să gestioneze deșeurile prin compostare în gropi speciale sau prin incinerare. Prevederile cerințelor față de gropile de compostarea a deșeurilor anatomopatologice și obligativitatea creării lor de către instituțiile medico-sanitare, este ca această să fie anume pe teritoriul lor”, se arată într-un comunicat de presă al Primăriei.

Primăria subliniază că autoritățile publice locale nu au competența legală de a interveni în gestionarea acestor tipuri de deșeuri. În același context, nici Combinatul Servicii Funerare nu poate prelua astfel de responsabilități, întrucât manipularea deșeurilor medicale presupune condiții speciale și autorizații de mediu stricte. Reprezentanții municipalității mai precizează că întreprinderea a sesizat încă din mai 2025 Parlamentul cu privire la riscurile generate de modificările legislative, avertizând că, în noile condiții, deșeurile anatomopatologice nu vor mai putea fi înhumate la cimitirul „Sfântul Lazăr”.

Institutul de Medicină Urgentă din Chișinău se confruntă cu o situație fără precedent. De mai bine de un an, deșeurile anatomopatologice rezultate din intervenții chirurgicale nu mai sunt preluate pentru înhumare și sunt păstrate în frigidere, în așteptarea unei soluții legale. Despre aceasta a relatat directorul IMSP Institutul de Medicină Urgentă, Diana Manea, în cadrul ședinței privind audieri publice cu privire la implementarea Legii deșeurilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Criză la Institutul de Medicină Urgentă din Chișinău: Deșeurile umane, păstrate în frigidere din lipsă de soluții

#congelate #deseuri umane #primaria

Bulgaria, Grecia și România au semnat un plan de acțiune pentru 25 de proiecte strategice de transport, în valoare totală de circa 22,8 miliarde de euro, care urmează să creeze o rețea de conexiuni între Marea Egee, Dunăre și Marea Neagră. Printre proiectele prioritare se numără modernizarea căii ferate Ruse–Giurgiu–București până în 2030 și construcția unui nou pod rutier și feroviar între Ruse și Giurgiu până în 2032.

Planul a fost semnat la Bruxelles de reprezentanții celor trei țări și prevede trecerea de la coordonarea politică la planificarea și implementarea unor proiecte transfrontaliere concrete. Dintr-un portofoliu de 53 de proiecte, 25 au fost selectate drept prioritare, pe baza importanței strategice și a gradului de pregătire. Pentru o parte dintre acestea există deja finanțare, iar cele trei state vor să obțină sprijin suplimentar din fonduri europene în perioada 2028–2034.

Unul dintre cele mai importante proiecte pentru România și Bulgaria este modernizarea conexiunii feroviare Ruse–Giurgiu–București, inclusiv electrificarea infrastructurii feroviare de pe podul existent peste Dunăre. Lucrările sunt planificate pentru perioada 2028–2030, iar proiectul urmează să solicite finanțare prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei.

În paralel, cele două țări vor construi un nou pod combinat rutier și feroviar Ruse–Giurgiu, care va include și drumuri de legătură în jurul celor două orașe. Conform planului, acesta ar urma să fie finalizat până în 2032. Sunt prevăzute, de asemenea, proiecte pentru noi poduri peste Dunăre la Silistra–Călărași și Nikopol–Turnu Măgurele.

O componentă importantă a planului este dezvoltarea transportului feroviar. Sunt prevăzute modernizări, electrificări și creșterea capacității unor linii, inclusiv pe ruta Burgas–Varna–Ruse. Obiectivul este îmbunătățirea legăturilor de transport dintre Grecia, Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina.

Noua rețea este organizată pe trei direcții principale. Prima leagă Atena și Salonic de Sofia, apoi de România și Europa Centrală. A doua pornește din Salonic și Alexandroupoli, traversează Bulgaria și ajunge prin Ruse și Giurgiu la București, cu conexiuni mai departe spre Republica Moldova și Ucraina. A treia va lega Alexandroupoli de Burgas, Varna și Constanța, creând o conexiune între Marea Egee și Marea Neagră.

În plan este inclus și proiectul FAST2 Danube, destinat îmbunătățirii condițiilor de navigație pe sectorul bulgaro-român al Dunării. Proiectul are deja finanțare și este programat să fie finalizat în 2028.

Cele trei state intenționează să atragă mai multe fonduri europene pentru infrastructura transfrontalieră în următorul buget al UE pentru 2028–2034. Autoritățile susțin că noile conexiuni ar trebui să faciliteze transportul de mărfuri și pasageri și să consolideze legăturile economice dintre Europa de Sud-Est, România, Republica Moldova și Ucraina.