Dacă Chișinăul va repara drumuri în Transnistria, va fi distrus mecanismul de menținere a păcii. Declarația aparține așa-numitului deputat din stânga Nistrului Andrei Safonov.

Funcționarul susține că astfel administrația de la Chișinău ar putea trimite în regiune „încărcături ilegale” sau „grupuri de oameni”, informează publicația Zona de Securitate. Totodată, Safonov insistă că posturile de control amplasate de către autoritățile separatiste ar fi legale.

„Poate Chișinăul își propune să permită intrarea unor încărcături ilegale sau a unor grupuri de oameni? Dar ce legătură are acest lucru cu scopul principal declarat — repararea drumurilor? Așa nu se repară drumurile. Sincer să fiu, sunt oarecum surprins de o asemenea naivitate a Chișinăului. Ce legătură au posturile absolut legale, care își au originea în acordurile din 1992, cu repararea drumurilor?”, a declarat politicianul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În 1992, Rusia și Moldova au convenit, în Acordul de încetare a focului, doar asupra instalării posturilor de menținere a păcii în perimetrul zonei de securitate, conform sursei citate. Punctele de control, adică cele care formează pretinsa frontieră transnistreană, au fost instalate de regimul de la Tiraspol în mod ilegal și unilateral.

Propunerea Chișinăului se referă la barierele ilegale care limitează libera circulație, posturile Forțelor MIxte de Menținere a Păcii nu afectează libera circulație.

Chișinăul a propus pe 17 martie Tiraspolului evaluarea stării traseelor și reparația lor, în schimbul eliminării posturilor ilegale de control. Subiectul a fost discutat la prima reuniune din 2026 curent a grupurilor de lucru pentru dezvoltarea transportului auto și infrastructurii drumurilor, cu participarea experților de pe ambele maluri ale Nistrului.

Chișinăul propune Tiraspolului reparația drumurilor, în schimbul eliminării posturilor ilegale de control

#Chisinau #drumuri #mecanism de pace #reparatie #Transnistria

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.