Republica Moldova se află tot mai aproape de integrarea europeană, în contextul în care la 23 iunie 2022 Consiliul European a acordat țării statutul de candidat la Uniunea Europeană, considerat un moment istoric și un pas decisiv pentru parcursul european al statului.

Ulterior, la 20 octombrie 2024, în cadrul alegerilor prezidențiale a fost organizat și un referendum privind direcția europeană a Republicii Moldova, unde majoritatea cetățenilor au votat „DA”, confirmând susținerea pentru continuarea acestui parcurs.

În prezent, Republica Moldova se află în etapa negocierilor tehnice intense, iar în luna martie acestea au fost accelerate prin deschiderea discuțiilor pe toate clusterele. Procesul de negociere acoperă cele șase grupuri de capitole, analizând domenii de politici publice, inclusiv ultimele trei clustere lansate.

În acest sens, am ieșit în stradă să aflăm ce ar face moldovenii în prima zi după integrarea țării în Uniunea Europeană și cu ce produse am putea cuceri continentul. Opiniile cetățenilor sunt diverse: unii visează la autostrăzi care să lege Republica Moldova de România și la respectarea drepturilor omului, în timp ce alții pun preț pe tradițiile culinare și pe vinurile de calitate.

Mai multe aflați din reportajul de mai jos.

#integrarea europeana #Mmoldoba #opinii publice

Premierul a anunțat, după ședința în format extins cu fermierii, că la următoarea ședință a Guvernului va fi propusă introducerea regimului de licențiere pentru importurile de cereale ucrainene. Măsura este prezentată drept una temporară și ar urma să fie valabilă până la 31 octombrie.

Șeful Guvernului a explicat că decizia urmărește protejarea producătorilor și exportatorilor moldoveni de cereale, dar poate avea și efecte asupra altor sectoare ale economiei, prin creșterea prețului materiei prime pentru morărit, panificație, zootehnie și industria uleiurilor.

„Licențierea importurilor de cereale este una dintre ele. La următoarea ședință a Guvernului, vom recomanda introducerea regimului de licențiere pentru importurile de cereale”, a declarat premierul.

Potrivit acestuia, dacă sectoarele care utilizează cereale ca materie primă își pierd competitivitatea, există riscul creșterii importurilor de produse cu valoare adăugată mai mare, precum făină, carne, lapte sau ulei.

Premierul a menționat că măsura trebuie analizată în contextul situației din agricultură, unde producătorii se confruntă cu marje mici, riscuri ridicate și efectele războiului și ale perturbărilor logistice din regiune.

În același timp, șeful Guvernului a spus că primele date privind recolta din acest an sunt încurajatoare. În cazul rapiței, randamentele au fost bune în multe regiuni, iar prețurile sunt mai mari decât anul trecut. Totodată, perspectivele pentru unele culturi în Europa s-au înrăutățit, ceea ce ar putea susține prețurile regionale la cereale.

Mecanismul concret de licențiere urmează să fie discutat și aprobat în cadrul ședinței Guvernului programate pentru săptămâna viitoare. Premierul a amintit că un mecanism similar a fost aplicat în perioada 2024–2025, cu efecte benefice pentru producătorii autohtoni de cereale.

Guvernul intenționează ca măsura să fie temporară, până la 31 octombrie, în contextul actual al pieței agricole. În paralel, autoritățile susțin că trebuie să fie dezvoltate soluții pe termen lung, inclusiv reducerea costurilor logistice, îmbunătățirea accesului la piețe, dezvoltarea capacităților de depozitare și procesare, facilitarea accesului la finanțare și creșterea competitivității agriculturii.

Decizia vine după ce, pe 17 august, Asociația „Forța Fermierilor” a avertizat că ar putea organiza proteste în masă dacă până la 21 august autoritățile nu vor înregistra „progrese” în trei probleme reclamate de agricultori: controlul tranzitului produselor agricole ucrainene prin Republica Moldova, licențierea importurilor de cereale și oleaginoase din Ucraina și renunțarea la majorarea TVA.