Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat înaintea ședinței Legislativului că instituirea stării de urgență este o consecință directă a atacurilor Federației Ruse asupra infrastructurii critice din Ucraina, care afectează indirect și Republica Moldova.

„Este urmarea bombardamentului barbar al Federației Ruse asupra infrastructurii critice și a civililor din statul vecin. Este o infrastructură de care depinde și Ucraina, și Republica Moldova”, a afirmat Grosu, precizând că pe parcursul nopții au fost evaluate pagubele și s-a ajuns la concluzia că este necesară instituirea acestei măsuri.

Șeful Legislativului a subliniat că decizia a fost susținută de toate fracțiunile parlamentare, inclusiv de opoziție. „Au fost foarte înțelegători – și socialiștii, și comuniștii, și colegii noștri”, a spus acesta.

Potrivit lui Grosu, starea de urgență va permite mobilizarea rapidă a resurselor și intervenția accelerată pentru remedierea avariilor, dar și luarea unor măsuri precum limitarea consumului de energie pentru marii consumatori sau, în cazuri extreme, livrarea etapizată a energiei electrice în orele de vârf.

„Sunt acțiuni care trebuie făcute foarte repede, inclusiv coordonarea cu România, Ucraina și partenerii europeni. Trebuie să oferim flexibilitate Comisiei pentru Situații Excepționale pentru a acționa prompt”, a explicat Grosu.

În același timp, oficialul a dat asigurări că nu există un pericol iminent de deconectări: „Suntem asigurați. Nu există pericolul unor deconectări în viitorul apropiat, dar trebuie să fim atenți la consum, mai ales în orele de vârf”.

Grosu a făcut apel la populație să economisească energia electrică și să evite utilizarea simultană a mai multor aparate electrice în gospodării. În ceea ce privește pagubele, acesta a precizat că, în cel mai optimist scenariu, remedierea ar putea dura între 5 și 7 zile, însă există numeroși factori care pot influența termenul, inclusiv condițiile de securitate și cele tehnice. Totodată, Grosu nu a exclus că atacurile ar fi fost deliberate și împotriva Republicii Moldova:

„Când lovești linii de înaltă tensiune care leagă Europa prin România de această regiune, este evident că este un atac deliberat. Nu este prima dată când Rusia comite astfel de acțiuni”.

Declarațiile au fost făcute în contextul dezbaterilor din Parlament privind instituirea stării de urgență în sectorul energetic.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#criza energetică #Igor Grosu #stare de urgenta

Ankara a solicitat Interpol să emită o „Notificare Roșie” pe numele prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu, pe care îl acuză de „genocid” după interceptarea israeliană a unei flotile cu ajutoare pentru Fâșia Gaza, conform anunțului făcut vineri, 21 august, de ministrul turc al justiției, scrie hotnews.ro.

Turcia a criticat virulent Israelul în contextul ofensivei din Fâșia Gaza, iar președintele Recep Tayyip Erdogan l-a acuzat frecvent de „genocid” pe Benjamin Netanyahu.

Decizia Israelului de a intercepta flotila care transporta aproximativ 430 de activiști, în mai, a stârnit un val de indignare la nivel internațional. Țări ca Franța, Italia și Australia au inițiat la rândul lor proceduri judiciare în urma incidentului.

Ministrul justiției din Turcia, Akin Gurlek, a anunțat într-o postare pe platforma X că a solicitat Ministerului de interne să ceară Interpol emiterea unor alerte de tip „Notificare Roșie” pe numele premierului Netanyahu și a unui alt israelian, numit Afek Moskovitch.

Ce este Notificarea Roșie

O Notificare Roșie este o adresată organelor de aplicare a legii din întreaga lume pentru a localiza și aresta provizoriu o persoană, în așteptarea extrădării, predării sau a unei acțiuni legale similare. Ea este emisă de Secretariatul General al Interpol, la solicitarea unei țări membre, și nu reprezintă un mandat internațional de arestare, explică Interpol pe site-ul său oficial.

Akin Gurlek a precizat că demersul a fost făcut în baza mandatelor de arestare pe care le-au emis autoritățile turce pe numele lui Netanyahu și Moskovitch în data de 14 iulie.

Cei doi sunt urmăriți penal în Turcia pentru „crime împotriva umanității, genocid, privare de libertate agravată, agresiune și vătămare corporală intenționată, tortură, distrugerea de bunuri, jaf agravat și deturnarea de vehicule de transport”, a declarat Ministerul turc al justiției.

În dosar există în total 35 de inculpați, potrivit Anadolu.

Aproximativ 50 de nave se aflau în Flotila Global Sumud care a plecat din Turcia, în luna mai, spre teritoriul palestinian. Activiștii au fost reținuți de armata israeliană în Marea Mediterană și apoi au fost duși într-o închisoare israeliană înainte de a fi expulzați.