Familia Angheleanu din satul Pîrlița, raionul Ungheni, care crește 5 copii, a reușit să reducă cheltuielile pentru încălzire și să asigure un confort termic stabil în locuință, în urma lucrărilor de eficientizare energetică realizate cu suportul Uniunii Europene prin Programul de stat Fondul pentru Eficiență Energetică în sectorul Rezidențial (FEERM).

În acest sezon rece, casa s-a menținut caldă pentru perioade mai lungi, iar necesitatea de a face focul a scăzut considerabil. Diferențele de temperatură între camere au dispărut, iar mediul interior a devenit mai confortabil pentru toți membrii familiei.

Rezultatele au fost posibile datorită intervențiilor realizate prin proiectul pilot, susținut de Uniunea Europeană și Germania în cadrul programului guvernamental FEERM. A fost realizată termoizolarea pereților exteriori cu vată minerală, hidroizolarea soclului, instalarea sistemului de scurgere a apelor pluviale și modernizarea sistemului de încălzire. Aceste măsuri reduc pierderile de căldură, protejează locuința și contribuie la menținerea unui climat interior sănătos.

Rezultatele sunt reflectate și în cheltuieli pentru încălzire din iarna trecută. Familia a utilizat mai puține lemne, costurile ajungând la aproximativ 15.000 de lei – de aproape două ori mai mici comparativ cu anii precedenți. În același timp, și efortul zilnic pentru întreținerea căldurii în locuință s-a redus, deși spațiul încălzit a crescut, deoarece familia a menținut căldura în toată casa.

„Înainte, casa se încălzea repede, dar se răcea la fel de repede. Iarna trecută, după ce s-au făcut lucrări de termoizolare, făceam focul seara, iar a doua zi temperatura se menținea încă în toate camerele în jur de 25-26°C”, spune Alexandra Angheleanu.

Lucrările au fost realizate prin Fondul pentru Eficiență Energetică în sectorul Rezidențial din Moldova (FEERM), gestionat de Centrul Național pentru Energie Durabilă, cu sprijinul Uniunii Europene și al Guvernului Germaniei prin proiectul „Eficiență Energetică și Energii Regenerabile pentru Moldova” (E4M).

Pentru gospodăriile cu grad ridicat de vulnerabilitate energetică programul acoperă 95% din costurile eligibile. 50% sunt finanțate de Uniunea Europeană și Guvernul Germaniei prin FEERM, 45% provin din Fondul de vulnerabilitate energetică, iar contribuția beneficiarilor este de 5%.

Acest sprijin face posibil ca familiile să-și îmbunătățească condițiile de trai, să reducă cheltuielile pentru încălzire și să locuiască în case mai calde și mai bine izolate.

Primele 42 de familii beneficiază deja de case mai eficiente energetic, iar alte zeci de gospodării din întreaga țară vor beneficia de lucrări similare pentru locuințe mai confortabile și cu cheltuieli mai mici pentru energie.

Informații utile: www.cned.gov.md/ro/feerm

Programul FEERM este dezvoltat de Guvernul Republicii Moldova cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, implementat de către Centrul Național pentru Energie Durabilă și Ministerul Energiei, susținut financiar prin proiectul „Eficiență Energetică și Energii Regenerabile pentru Moldova” (E4M). E4M este implementat de GIZ împreună cu Guvernul Republicii Moldova, finanțat de Guvernul Germaniei și cofinanțat de Uniunea Europeană, Norvegia și Danemarca. Această componentă este finanțată de Uniunea Europeană.

#cheltuieli #energie #incalzire #Program UE

Islandezii sunt chemați sâmbătă, 29 august, la urne pentru a decide dacă țara va relua negocierile de aderare la Uniunea Europeană, într-un referendum care poate readuce Reykjavik pe drumul către UE după mai bine de un deceniu, scrie Mediafax.ro.

Votul nu privește aderarea propriu-zisă, ci doar reluarea negocierilor cu Bruxelles-ul. Alegătorii vor răspunde la întrebarea dacă Islanda ar trebui să redeschidă negocierile începute în urmă cu peste 15 ani.

Dacă tabăra favorabilă aderării va câștiga, guvernul va primi mandatul politic pentru reluarea discuțiilor. În cazul unui eventual acord, islandezii ar urma să fie chemați din nou la urne pentru a decide dacă acceptă condițiile de aderare.

Islanda a depus cererea de aderare la UE în 2009, iar negocierile au fost deschise oficial în 2010. Până la suspendarea procesului, 27 de capitole fuseseră deschise, dintre care 11 închise provizoriu. Negocierile au fost înghețate după schimbarea guvernului, în 2013.

Unul dintre cele mai sensibile subiecte este pescuitul. Industria piscicolă are o importanță majoră pentru economia și identitatea Islandei, iar aderarea la UE ar presupune negocieri privind gestionarea resurselor maritime. Produsele marine au reprezentat aproape 39% din valoarea exporturilor islandeze de bunuri în 2025.

În același timp, Islanda este deja puternic integrată în spațiul european. Țara face parte din Spațiul Economic European și din Schengen, iar UE este principalul său partener comercial. Susținătorii aderării argumentează că Islanda aplică deja o mare parte din regulile pieței unice europene, fără a avea însă drept de vot asupra adoptării acestora.

Contextul geopolitic s-a schimbat însă semnificativ față de 2013. Războiul din Ucraina, tensiunile din zona arctică și preocupările privind securitatea infrastructurii submarine au readus în discuție poziția strategică a Islandei în Atlanticul de Nord.

Rezultatul referendumului este dificil de anticipat. Potrivit unui sondaj citat de Reuters, 46% dintre alegători susțin reluarea negocierilor, iar 46% se opun, în timp ce 8% sunt indeciși.

Chiar și o victorie a taberei favorabile negocierilor nu ar însemna automat aderarea la UE. Procesul ar trebui reluat și finalizat, iar eventualul tratat de aderare ar trebui aprobat de toate statele membre și de Parlamentul European, precum și ratificat conform procedurilor aplicabile.