Creșterea accelerată a prețurilor la îngrășăminte, de până la 40% în luna martie, nu este un fenomen izolat, ci o consecință directă a crizei energetice, susține economistul Veaceslav Ioniță. Potrivit acestuia, scumpirea produselor petroliere a dus la majorarea prețului gazului, materia primă de bază pentru majoritatea îngrășămintelor, iar evoluțiile de pe piețele internaționale se transmit aproape integral în costurile de import din Republica Moldova, transmite BANI.MD.

În medie, în lunile februarie și martie, prețurile la îngrășăminte au crescut cu aproximativ 50%, cu un vârf în martie, ceea ce pune presiuni suplimentare asupra costurilor agricole în 2026. Cu toate acestea, impactul imediat asupra fermierilor este încă limitat, din cauza structurii importurilor. Aproximativ jumătate din necesarul anual este adus în primul trimestru, iar doar o treime a fost achiziționată la prețuri ridicate.

Economistul atrage atenția că experiența anilor 2022-2023 arată riscurile menținerii unor prețuri mari: valoarea importurilor a crescut atunci până la 70-75 de milioane de dolari, însă pe fondul reducerii cantităților cumpărate, ceea ce a afectat utilizarea îngrășămintelor și, implicit, producția agricolă. Dacă actualele condiții se mențin, adevăratul impact se va resimți în a doua jumătate a anului, când Republica Moldova va importa îngrășăminte la prețuri deja majorate. Într-un scenariu pesimist, agricultorii ar putea suporta costuri suplimentare de până la un miliard de lei.

Raportat la dimensiunea sectorului agricol, estimat la 30-35 de miliarde de lei anual, această sumă reprezintă aproximativ 3% din valoarea producției vegetale. Totuși, potrivit lui Ioniță, problema reală este că aceste costuri afectează direct profitul fermierilor și pot eroda semnificativ rentabilitatea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Agricultura din Republica Moldova se confruntă simultan cu două șocuri majore: scumpirea motorinei, care afectează costurile lucrărilor agricole, și creșterea prețurilor la îngrășăminte, care influențează productivitatea. Pe termen scurt, situația rămâne gestionabilă, însă pe termen mediu riscurile cresc, potrivit sursei citate.

De asemenea, economistul subliniază că singurul factor care ar putea compensa aceste costuri este un an agricol favorabil, cu producții bune și prețuri avantajoase la recoltă. În lipsa acestui scenariu, avertizează Ioniță, scumpirea îngrășămintelor riscă să se transforme într-o criză latentă, care va deveni vizibilă abia la finalul sezonului agricol, când se vor trage concluziile asupra producției și profitabilității.

#criza energetică #ingrasaminte #Moldova #scumpiri

Petru Iarmaliuc a promovat evaluarea externă a integrității etice și financiare, în timp ce Comisia de evaluare a propus nepromovarea acesteia în cazul lui Lilian Lungu, procuror suspendat din funcție în cadrul Procuraturii Anticorupție.

Completul A de evaluare a constatat că Iarmaliuc, în prezent procuror delegat la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), întrunește criteriile de integritate prevăzute de lege. Evaluarea a vizat activitatea sa anterioară în cadrul Procuraturii Anticorupție.

În cazul lui Lilian Lungu, Comisia a propus nepromovarea evaluării externe, deoarece acesta nu a prezentat în termen declarațiile de avere și interese personale, lista persoanelor apropiate și chestionarul de etică.

Rapoartele celor doi procurori au fost transmise Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), care urmează să le examineze și să adopte hotărârile privind rezultatele evaluării.

Rapoartele integrale vor fi publicate pe pagina oficială a Comisiei după expirarea termenului de contestare a hotărârilor CSP sau, dacă acestea vor fi contestate, după pronunțarea deciziilor Curții Supreme de Justiție. Publicarea va avea loc în cel mult trei zile, cu respectarea dreptului la viață privată al persoanelor vizate.