Membrii organelor de conducere a Băncii Naționale a Moldovei (BNM) vor fi numiți după consultări cu președintele Parlamentului sau cu membrii Comisiei Economie, buget și finanțe. Reglementarea a fost aprobată cu 54 de voturi în plenul Legislativului, în a doua lectură.

Documentul a fost elaborat de Banca Națională, sub egida Fondului Monetar Internațional, fiind promovat în Parlament de Ministerul Finanțelor. Autorii susțin că astfel se va fortifica exercitarea independentă a atribuțiilor organelor de conducere ale BNM.

În funcție de postul pentru care este propusă candidatura, șeful Legislativului sau membrii Comisiei economie vor elabora un aviz în care să menționează dacă persoana propusă îndeplinește condițiile pentru a prelua mandatul sau nu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Documentul conține și măsuri de consolidare a independenței organelor de conducere ale BNM. Astfel, în procedura de demitere va fi implicat și Președintele Republicii Moldova. Pe lângă demiterea cu votul a 2/3 din numărul de deputați, va fi necesară și o decizie a șefului statului.

A fost exclus din componența Consiliului de supraveghere a BNM un membru care face parte și din Comitetul executiv. Este vorba despre viceguvernatorul Băncii Naționale. În același timp, membrii Consiliului de supraveghere care nu sunt și membri ai Comitetului executiv sunt numiți în funcție pe un termen de 5 ani, iar membrii Comitetului executiv – pe un termen de 7 ani, în ambele cazuri cu posibilitatea reînnoirii mandatului”, informează serviciul de presă al Legislativului.

Noile reglementări vor intra în vigoare după publicare în Monitorul Oficial al Republicii Moldova și se vor aplica în privința funcționarilor care urmează să fie numiți după ce prevederile devin valabile.

#BNM #demisie #numire #organe de conducere #președinte Parlament

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.