Republica Moldova are nevoie de un partener internațional puternic pentru a susține procesul de reintegrare, în lipsa unui format de negocieri funcțional. În acest context, Uniunea Europeană este considerată actorul capabil să ofere sprijin politic, economic și financiar consistent. Declarațiile au fost făcute de viceprim-ministru pentru reintegrare,Valeriu Chiveri, la o emisiune de la Jurnal TV.

Autoritățile de la Chișinău propun implicarea mai activă a UE, inclusiv în gestionarea unui viitor fond de convergență, care ar urma să reducă diferențele dintre cele două maluri ale Nistrului prin proiecte sociale și de infrastructură.

Oficialul a subliniat că, în lipsa unui mecanism internațional de negocieri, consolidarea parteneriatelor externe devine esențială.

În prezent, dialogul are loc în formatul „1+1” și prin intermediul grupurilor de lucru sectoriale, fără un cadru extins de negocieri. În acest context, implicarea Uniunii Europene ar putea compensa lipsa unui format funcțional și ar contribui la implementarea proiectelor strategice.

Potrivit lui Chiveri, UE ar putea avea un rol determinant în administrarea fondului de convergență, inclusiv prin contribuții financiare și asigurarea transparenței utilizării resurselor. Fondul ar urma să fie utilizat pentru proiecte precum reabilitarea drumurilor și podurilor care să conecteze cele două maluri ale Nistrului.

„Intenția noastră este să discutăm despre contribuții care ar face fondul și mai atractiv pentru cei din stânga Nistrului, nu doar din taxe, dar și ca un element de atracție pentru alte contribuții care vor fi utilizate pentru realizarea proiectelor”, a declarat Valeriu Chiveri.

În ceea ce privește finanțarea, autoritățile iau în calcul atât resurse interne, inclusiv taxe colectate de la agenții economici din regiunea transnistreană, cât și sprijin extern din partea partenerilor internaționali.

Totodată, viceprim-ministrul a precizat că proiectele vor fi implementate fără implicarea structurilor de facto de la Tiraspol, accentul fiind pus pe colaborarea directă cu cetățenii și mediul de afaceri din regiune.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#fond de convergenta #Transnistria #UE #Valeriu Chiveri

Germania închide ultimul consulat rus din ţară, cel de la Bonn, şi un centru cultural rus de la Berlin, a anunţat marţi, 1 septembrie, ministrul de Externe german Johann Wadephul, transmite DCnews.ro. Decizia vine după ce autorităţile germane i-au imputat Rusiei incidentul cu o dronă încărcată cu explozibil, descoperită la începutul lunii august pe aeroportul din Leipzig/Halle.

„Am ordonat măsurile următoare, în acord cu cancelarul federal (Friedrich Merz): consulatul general al Rusiei la Bonn va fi închis începând cu 18 septembrie. Contractul „Casei ruse” la Berlin va fi reziliat”, a afirmat Wadephul într-o declaraţie.

Germania acuză Rusia de operațiuni hibride în Europa

El a adăugat că incidentul de la Leipzig nu trebuie privit ca un caz izolat, întrucât „se înscrie într-un şablon al operaţiunilor hibride ruse în Europa”.

Cu puţin timp înainte, ministrul de Interne german Alexander Dobrindt a declarat că „în ansamblu, anchetele poliţiei, modul de operare şi informaţiile serviciilor speciale arată că Rusia este responsabilă pentru atacul eşuat cu o dronă încărcată cu explozibil de la aeroportul din Leipzig, luna trecută”.

„Configuraţia dronelor şi utilizarea diverselor componente, explozibilul şi dispozitivele de aprindere au legătură cu alte operaţiuni hibride desfăşurate de Rusia şi cu războiul său contra Ucrainei. Tehnologia utilizată şi interacţiunea diferitelor elemente trebuie să fie calificate de profesionişti şi indică un nivel ridicat de expertiză tehnică, precum şi un efort organizaţional considerabil”, a precizat el.

Rusia promite răspuns la acțiunile Germaniei

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a reacţionat spunând că Moscova va răspunde la „toate acţiunile antiruse” ale Germaniei.

„Atât Casa Rusă de Știință și Cultură din Berlin, cât și Consulatul nostru General din Bonn hărțuiesc de mult timp elita aflată la putere. Acum au găsit un pretext. Ei bine, vor primi un răspuns pe măsură”, a spus ea, potrivit TASS.

Zaharova a adăugat că „sub un pretext complet tras de păr, Berlinul a escaladat din nou relațiile bilaterale”. „Ca de obicei, nu au fost prezentate dovezi convingătoare sau serioase. Pur și simplu nu există și nici nu pot exista!”, a mai spus ea.

„Au inventat un pretext. Între timp, Berlinul este profund compromis atât prin implicarea sa în conflictul din Ucraina, cât și prin implicarea în atacuri teroriste împotriva civililor. Casa Rusă îi preocupă de mult timp. Așa că au căutat ceva de care să se agațe. Moscova va răspunde tuturor deciziilor antirusești”, a mai adăugat, marți seară, purtătoarea de cuvânt a MAE rus.

Ce s-a întâmplat pe aeroportul Leipzig

În noaptea de 4 spre 5 august, o dronă încărcată cu explozibil a fost descoperită în zona securizată a aeroportului Leipzig/Halle, în apropierea mai multor avioane-cargo ucrainene, iar după câteva minute s-a înregistrat o coliziune între un avion-cargo al companiei de logistică şi curierat DHL aflat în zbor şi o altă dronă. Aeronava DHL a reuşit să aterizeze ulterior pe aeroportul din Hanovra fără incidente şi doar cu avarii minore.

Potrivit media germane, care au citat surse apropiate autorităţilor, o a treia dronă a fost găsită zece zile mai târziu la vest de aeroport. A fost găsită o substanţă ce corespundea cu circa 50 de grame de hexogen, un explozibil militar extrem de puternic.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.