Luxemburg conduce detașat clasamentul european al salariilor medii nete pe oră, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat. La polul opus se află state din Europa de Est, inclusiv România, unde veniturile rămân printre cele mai mici din Uniunea Europeană.

Conform datelor, angajații din Luxemburg câștigă în medie 49,7 euro pe oră, cel mai ridicat nivel din Europa. Pe următoarele poziții se clasează Islanda (47,0 euro), Norvegia (45,8 euro) și Danemarca (44,7 euro), state cunoscute pentru nivelul ridicat de trai.

La celălalt capăt al clasamentului, Bulgaria înregistrează cel mai mic salariu mediu net, de doar 10,5 euro pe oră. România și Letonia împart penultimul loc, cu câte 12,9 euro pe oră.

Creșteri rapide în Estul Europei

Deși nivelul salariilor rămâne scăzut, unele țări din Europa de Est recuperează rapid decalajele. Între 2021 și 2025, Bulgaria a înregistrat cea mai mare creștere a salariilor nete, de 69,4%. Polonia urmează cu un avans de 66%, iar România se situează pe locul trei, cu o creștere de 61,3%.

Creșteri semnificative, de peste 50%, au fost raportate și în Croația, Lituania și Ungaria. În contrast, economiile dezvoltate din nordul și vestul Europei au înregistrat creșteri modeste: doar 5,5% în Norvegia, 6,1% în Suedia și 10,6% în Italia.

Taxele pe muncă și costurile pentru angajatori

Datele arată că taxele și contribuțiile sociale pot reprezenta până la o treime din costul total al unui angajat. În medie, costul muncii în UE este de aproximativ 35 euro pe oră, ajungând la 38 euro în zona euro.

Cele mai ridicate costuri non-salariale sunt suportate de angajatori în Franța și Suedia (câte 32%), urmate de Slovacia (29%). În schimb, aceste costuri sunt aproape inexistente în România, Lituania și Malta.

Luxemburg rămâne și lider la costul total al muncii, unde angajatorii plătesc aproximativ 57 euro pe oră pentru fiecare angajat. La mare distanță se află Bulgaria, cu doar 12 euro pe oră, și Ungaria, cu puțin peste 15 euro.

La nivelul întregii Uniuni Europene, costurile muncii au crescut cu 4,1% față de anul precedent, în timp ce în zona euro majorarea a fost de 3,8%. Singura țară care a raportat o scădere a acestor costuri este Malta (-0,5%), în timp ce cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Bulgaria, Croația și Slovenia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Europa #salarii #taxe

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că Uniunea Europeană va răspunde atacurilor hibride atribuite Rusiei, după ce Germania a acuzat oficial Moscova pentru incidentul cu drone de la aeroportul din Leipzig . Von der Leyen se va întâlni miercuri, 2 septembrie, cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, pentru a discuta un răspuns coordonat, scrie antena3.ro.

Șefa Comisiei Europene și-a exprimat „solidaritatea deplină” cu Germania, după ce autoritățile de la Berlin au anunțat luni că Rusia se află în spatele incidentului petrecut în august.

„Vom menține Uniunea Europeană unită în fața acestor acțiuni tot mai grave și mai intense”, a transmis von der Leyen pe X. „Guvernul german a luat măsuri ferme. Iar mesajul este clar: atacurile hibride nu vor rămâne fără un răspuns clar”, a adăugat ea.

Întâlnirea dintre von der Leyen și Mark Rutte a fost stabilită într-un termen scurt, a confirmat marți purtătoarea de cuvânt principală a Comisiei Europene, Paula Pinho. Discuțiile vor avea loc și în contextul în care UE și NATO încearcă să își consolideze cooperarea în domeniul apărării.

Un oficial NATO a declarat pentru Euronews că principala temă va fi coordonarea mai strânsă în fața amenințărilor hibride.

Mark Rutte a transmis la rândul său că NATO este alături de Germania și că „dovezile sunt clare” în ceea ce privește responsabilitatea Rusiei.

„NATO va continua să își întărească capacitatea de descurajare și apărare a tuturor aliaților împotriva oricărei amenințări, inclusiv a acțiunilor ostile precum cele văzute la Leipzig și în alte zone ale Alianței”, a spus el.

Kaja Kallas: „În mod clar, nu facem suficient pentru a opri asta”

Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a avertizat că Rusia recurge tot mai des la incidente hibride care implică inclusiv acțiuni fizice, cu scopul de a intimida statele europene și de a le determina să reducă sprijinul pentru Ucraina.

„Nu vor reuși”, a spus Kallas după o reuniune a miniștrilor Apărării desfășurată în Wicklow, Irlanda.

Ea a adăugat că riscurile sunt tot mai mari și că „în mod clar, nu facem suficient pentru a opri asta”.

Ministrul irlandez de Externe, Helen McEntee, a declarat că sprijinul pentru Ucraina și menținerea presiunii asupra Rusiei vor rămâne priorități ale președinției irlandeze a Consiliului UE. Aceasta a amintit de incidente raportate recent de România, Letonia, Estonia și Germania, unde au fost semnalate incursiuni sau amenințări atât în spațiul aerian, cât și pe teritoriul statelor respective.

România și Estonia au raportat marți noi incursiuni cu drone. Tot marți, mai multe dispozitive explozive improvizate au fost găsite în apropierea unei termocentrale pe cărbune din Germania.

Ministrul eston al Apărării, Hanno Pevkur, a avertizat că Europa trebuie să se pregătească pentru noi operațiuni hibride rusești.

„Testează permanent acest prag, încearcă să vadă unde este linia roșie”, a spus Pevkur, adăugând că statele europene trebuie să își păstreze „mintea foarte limpede” în fața acestor provocări.

Precizăm că, marți, 1 septmebrie, ministrul de Externe german Johann Wadephul a anunțat că Germania închide ultimul consulat rus din ţară, cel de la Bonn, şi un centru cultural rus de la Berlin. Decizia vine după ce autorităţile germane i-au imputat Rusiei incidentul cu o dronă încărcată cu explozibil, descoperită la începutul lunii august pe aeroportul din Leipzig/Halle.