Numărul cetățenilor care sunt de părerea că alegerile democratice din Republica Moldova sunt libere și corecte a scăzut în 2025, față de 2024. Informațiile se regăsesc în Raportul privind Indexul Rezilienței Informaționale Naționale (IRIN), realizat de Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării.

Comparativ cu 2024, încrederea că alegerile democratice din Moldova sunt libere și corecte a scăzut de la 47% la 41% în 2025. În mod similar, numărul persoanelor care consideră important să trăiești într-o democrație s-a schimbat într-o anumită măsură – 61% dintre moldoveni consideră acest lucru important (65% în 2024), iar 14% îl consideră neimportant (10% în 2024).

”Aceste schimbări necesită o atenție deosebită, deoarece încrederea în alegeri este fundamentală pentru funcționarea unei societăți democratice și pentru a oferi instituțiilor de stat un mandat puternic de guvernare”, menționează autorii studiului.

O astfel de schimbare a încrederii în alegerile democratice poate fi cauzată de o serie de factori interni și externi, menționează experții. Iată principalele motive:

Atât alegerile din 2024, cât și cele din 2025 au fost marcate de numeroase cazuri de ingerință electorală, atât prin MIIS orchestrat de Federația Rusă, cât și prin cumpărarea directă a voturilor, ceea ce a erodat inevitabil încrederea în procesele democratice. Eforturile maligne
coordonate de a influența comunitățile țintă (cetățeni aflați în străinătate, populația rurală etc.) prin introducerea și exploatarea subiectelor sensibile, adaptate acestor grupuri sociale, joacă, de asemenea, un rol. Percepțiile privind corectitudinea procesului electoral au fost modelate printr-o combinație de tactici de război hibrid și informațional, inclusiv eforturi de a delegitimiza și discredita procesul în sine, conducerea politică și autoritatea electorală.
În același timp, cumpărarea voturilor este posibilă doar atunci când alegătorii iau decizia de a-și vinde votul. Vânzarea unui vot este un simptom al unei înțelegeri insuficiente a ceea ce înseamnă democrația, a modului în care fiecare vot influențează evoluțiile din Moldova și a faptului cât de esențial este ca fiecare cetățean să-și folosească votul în mod responsabil pentru funcționarea proceselor democratice.
Pe de altă parte, având în vedere cât de strânse au fost rezultatele referendumului privind aderarea la UE din 2024, această scădere a încrederii în alegerile democratice poate reflecta și reacția emoțională a unei părți semnificative a populației Republicii Moldova al cărei vot s-a aflat, în cele din urmă, în minoritate.

Raportul se bazează pe sondajele privind Indexul RIN din 2024 și 2025, concepute de CCSCD cu contribuția experților din partea International Practitioners Partnership Network (PractNet). Datele au fost colectate de compania sociologică CIVIS în mai 2024 și au inclus un eșantion de 1.204 persoane, iar în mai 2025 – un eșantion de 1.207 respondenți. În ambele perioade, eșantionul a fost reprezentativ pentru populația moldovenească, ponderat la aspectele demografice cheie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri #democratie #încredere

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.