Societatea din Republica Moldova traversează o perioadă paradoxală: indicatorii de coeziune socială și mândrie națională sunt în creștere, însă asumarea responsabilităților colective înregistrează un recul îngrijorător. Cel puțin asta arată datele Raportului privind Indexul Rezilienței Informaționale Naționale (IRIN), realizat de Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării.

Astfel, potrivit raportului pentru anii 2024–2025, majoritatea covârșitoare a moldovenilor consideră că un stat puternic se bazează pe valori precum protejarea mediului, respectarea legilor, plata impozitelor și munca zilnică. Aceste principii rămân aproape unanim susținute în 2024 și în 2025.

Totuși, analiza scoate în evidență o schimbare importantă: responsabilitățile colective, precum intervenția împotriva ilegalităților sau apărarea țării, sunt percepute ca fiind mai puțin importante în anul 2025, decât în 2024.

De exemplu, dacă în anul 2024 89% dintre respondenți erau de părerea că oamenii din Moldova trebuie să protejeze țara de dușmani, în 2025 numărul acestora a scăzut cu 6 puncte procentuale. O schimbare semnificativă se observă și în opinia despre serviciul militar obligatoriu, fiind în scădere de la 75% la 65%.

Experții avertizează că această tendință ar putea indica o viziune „consumeristă” asupra statului, în care cetățenii așteaptă servicii și securitate, fără a-și asuma pe deplin rolul activ în societate.

Mândria națională crește, dar încrederea în alegeri scade

Unul dintre cele mai pozitive semnale este creșterea mândriei naționale: 94% dintre cetățeni au declarat în 2025 că sunt mândri că sunt moldoveni, în creștere față de 89% în 2024. În paralel, percepția privind securitatea personală și capacitatea statului de a oferi servicii publice s-a îmbunătățit.

”Tendințele pozitive privind percepția de securitate și înțelegerea faptului că statul oferă servicii publice esențiale pot fi rezultatul unei comunicări intense în anii în care au avut loc două scrutinuri electorale. În același timp, încrederea mai puternică în posibilitatea de a primi ajutor din partea comunității în momente de nevoie sugerează că nivelul de coeziune comunitară este în creștere în Republica Moldova”, se mai menționează în studiu.

Raportul se bazează pe sondajele privind Indexul RIN din 2024 și 2025, concepute de CCSCD cu contribuția experților din partea International Practitioners Partnership Network (PractNet). Datele au fost colectate de compania sociologică CIVIS în mai 2024 și au inclus un eșantion
de 1.204 persoane, iar în mai 2025 – un eșantion de 1.207 respondenți. În ambele perioade, eșantionul a fost reprezentativ pentru populația moldovenească, ponderat la aspectele demografice cheie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aparare #mandrie #studiu

Ion Ceban, primarul general al Chișinăului, susține că nivelul Nistrului la stația de captare de la Dubăsari este cel mai ridicat de la începutul verii, doar că autoritățile centrale nu fac publice aceste date.

„A fost președinta la Kiev, a fost președintele Ucrainei la Chișinău. Sper că, între toate ceremoniile frumoase, a fost discutat și subiectul apei și multe altele. Măcar așa, printre altele.
Asta ca să nu iasă trepădușii în fiecare zi să tot sperie oamenii că acuș apa se termină. Mai ales că, la Nord, la Dubăsari și la stația de captare, avem cele mai ridicate niveluri ale Nistrului de la începutul verii”, explică Ceban.

Primarul spune că, deși pe parcursul verii autoritățile au vorbit despre o criză a apei și una a energiei electrice, subiectele au dispărut din discursul public fără explicații.

„Despre economiile pe care toți trebuie să le facem, în lift, la pompe, să deconectăm havuzurile, iluminatul și tot așa mai departe. Despre faptul că nu trebuie organizate concerte, ca cel de ieri, despre care se spune că ar fi costat milioane de lei. Doar lor li se poate, în rest vor ieși iar și vor isteriza că avem crize și doar noi trebuie să economisim”, a mai scris primarul.