Piața imobiliară din Chișinău și suburbii intră într-o fază de ajustare severă, după ce numărul tranzacțiilor s-a prăbușit la minime istorice. În trimestrul I din 2026 au fost vândute doar 623 de apartamente, potrivit datelor Cadastrului analizate de Victor Cernomorcenco, un nivel care indică nu doar o fluctuație sezonieră, ci o schimbare structurală a pieței, transmite Bani.md.

Comparativ, în aceeași perioadă din 2025 se înregistrau 2.884 de tranzacții, iar în 2024 – 3.993. Astfel, în doar doi ani, piața a pierdut 3.370 de tranzacții, ceea ce înseamnă un declin de peste 84% față de nivelul din 2024.

Scăderea s-a accelerat inclusiv de la un trimestru la altul. Dacă în trimestrul IV din 2025 au fost înregistrate 999 de vânzări, în primul trimestru din 2026 numărul acestora a coborât la 623, adică o reducere de aproximativ 38% într-un interval foarte scurt.

Potrivit analizei, principala cauză a blocajului este diferența tot mai mare dintre prețurile cerute de vânzători și capacitatea reală de cumpărare a populației. La un preț mediu de circa 1.720 euro/metrul pătrat, mulți cumpărători consideră că locuințele au depășit zona de accesibilitate, ceea ce duce la amânarea deciziilor de achiziție.

În paralel, incertitudinile economice și geopolitice îi fac pe potențialii cumpărători mai prudenți, în special în ceea ce privește contractarea creditelor pe termen lung. Astfel, cererea se restrânge, iar piața intră într-un blocaj în care vânzătorii așteaptă prețuri maxime, iar cumpărătorii caută oferte mai realiste.

Un alt factor care ar putea amplifica tendința este stoparea finanțării programului „Prima Casă Plus”, care a susținut în ultimii ani cererea, în special în rândul celor aflați la prima achiziție.

În acest context, experții anticipează pentru 2026 o corecție moderată a prețurilor, estimată la 5–7%, pe fondul presiunii crescânde asupra vânzătorilor. Nu este vorba despre o prăbușire a pieței, ci despre o ajustare necesară pentru readucerea acesteia la un nivel sustenabil.

Per ansamblu, anul 2026 se conturează drept unul al recalibrării pieței imobiliare, în care echilibrul nu va mai fi dictat de creșteri rapide de prețuri, ci de adaptarea la realitățile economice și la puterea de cumpărare a populației.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Chisinau #imobiliar #prabusire #tranzactii

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.