Anul 2025 a intrat în statisticile agricole drept „anul vișinelor”, după ce exporturile acestui produs au înregistrat o creștere fără precedent, susține economistul Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS Viitorul.

Potrivit analizei prezentate în cadrul emisiunii „Analize economice”, exporturile de vișine au ajuns la 8,1 milioane de dolari în 2025, de opt ori peste nivelul obișnuit și de două ori mai mult decât estimările inițiale. Creșterea este cu atât mai remarcabilă cu cât acest sector rămâne unul de nișă în agricultura Republicii Moldova, scrie BANI.MD.

Un factor decisiv a fost schimbarea piețelor de desfacere. Dacă anterior aproape toate exporturile mergeau către spațiul CSI, în prezent aproximativ 75% sunt orientate spre Uniunea Europeană, în special către Polonia și România. Această reorientare a contribuit semnificativ la majorarea veniturilor.

Paradoxal, performanța a fost înregistrată într-un an cu recoltă redusă, una dintre cele mai slabe din ultimii ani. Totuși, agricultorii au fost avantajați de prețuri record, care au ajuns în medie la 1,7 dolari/kg, iar în Polonia chiar la 2 dolari/kg – dublu față de anii precedenți.

Pentru prima dată, exporturile au depășit consumul intern, ajungând la 55% din producția totală, ceea ce indică o schimbare importantă în structura sectorului.

În termeni financiari, veniturile totale au ajuns la aproximativ 220 de milioane de lei, aproape dublu față de anul precedent. Totodată, veniturile din export au fost de două ori mai mari decât cele obținute pe piața internă, semn că sectorul devine tot mai dependent de cererea externă.

Rentabilitatea culturii a crescut semnificativ: venitul mediu per hectar a urcat de la circa 10.000 de lei în 2016 la aproximativ 46.000 de lei în 2025, ceea ce reflectă o eficiență economică în creștere și o maturizare a acestui segment agricol.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#2025 #Moldova #visine

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.