Prețurile petrolului au crescut semnificativ după declarațiile președintelui SUA, Donald Trump, privind o posibilă blocare a navelor care tranzitează Strâmtoarea Ormuz, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu.

Cotația țițeiului Brent, reperul global, a urcat cu aproximativ 8%, ajungând la circa 102 dolari pe baril, în timp ce petrolul american a depășit nivelul de 104 dolari, transmite BANI.MD.

Declarațiile liderului de la Washington au fost interpretate de investitori drept un risc major pentru fluxurile globale de energie. Trump a sugerat că Statele Unite ar putea bloca navele care tranzitează strâmtoarea, afirmând că nu va permite Iranului să profite de pe urma exporturilor de petrol.

Deși prețurile nu au revenit încă la maximele recente, acestea se mențin peste nivelurile de la începutul lunii aprilie, pe fondul incertitudinilor geopolitice și al lipsei unui acord durabil de încetare a focului.

În același timp, Iranul continuă să obțină venituri importante din tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz, unde percepe taxe pentru navele care o traversează. Potrivit datelor recente, exporturile de țiței ale țării au ajuns la aproximativ 1,85 milioane de barili pe zi până în luna martie, în creștere față de perioada precedentă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#petrol #pret #Trump

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.