Republica Moldova se situează pe locul 179 din 183 de state analizate într-un clasament global privind evoluția populației în perioada 2000–2025, publicat de Visual Capitalist în baza datelor Fondul Monetar International. Potrivit acestora, populația țării a scăzut cu aproximativ 18,8% în ultimii 25 de ani, transmite Bani.md.

Clasamentul arată că Republica Moldova se află printre statele cu cele mai mari scăderi demografice, alături de alte țări din Europa de Est și regiunea baltică.

În partea superioară a clasamentului se află statele cu cele mai mari creșteri ale populației. Qatar ocupă primul loc, cu o creștere de peste 423%, urmat de Emiratele Arabe Unite (+249,7%), Bahrain (+153,9%), Kuweit (+139,1%) și Oman (+129,1%).

La polul opus, ultimele poziții sunt ocupate de state cu scăderi accentuate ale populației. Ucraina se află pe locul 183, cu un declin de aproximativ 32,5%, urmată de Insulele Marshall (-29,4%), Bulgaria (-23,2%), Letonia (-21,6%) și Lituania (-17,5%).

Potrivit analizei, aderarea la Uniunea Europeană a deschis rute de migrație către vest pentru o parte din țările Europei de Est, accelerând pierderile de populație pe termen lung într-o regiune care se confrunta deja cu îmbătrânirea demografică și rate scăzute ale natalității.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Moldova #scădere populație

Ucraina a solicitat Uniunii Europene o subvenţie de 220 de milioane de euro pentru agricultorii săi, motivând că aceştia se confruntă cu dificultăţi în continuarea activităţii din cauza atacurilor ruseşti şi a secetei, a anunţat joi Comisia Europeană.

„Am primit o solicitare din partea autorităţilor ucrainene pentru o subvenţie de aproximativ 220 de milioane de euro. De fapt, Ucraina ne-a explicat în cerere cum ar putea fi folosită această subvenţie”, a declarat unul din purtătorii de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, transmite Digi24.

Acesta a mai menţionat că executivul comunitar „urmăreşte îndeaproape” situaţia din Marea Neagră şi blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele ruseşti, precum şi repercusiunile acestor bombardamente asupra agriculturii şi economiei în ansamblu a Ucrainei.

Acelaşi reprezentant al Comisiei a confirmat că aceasta se află în contact permanent cu autorităţile ucrainene, precum şi cu România şi Republica Moldova „pentru a evalua situaţia privind rutele de transport alternative” prin care să poată fi exportate produsele ucrainene. La rândul său, Louise Bogey, de asemenea purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a subliniat angajamentul UE de a continua să sprijine accesul Ucrainei la pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, a adăugat ea, pentru ca executivul comunitar să aibă „o imagine clară a impactului asupra pieţei şi a posibililor următori paşi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina”, trebuie mai întâi să ştie cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare, cât de mult din aceasta va putea fi stocată în spaţiile de depozitare disponibile şi, în final, să obţină informaţii privind logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră şi modul în care funcţionează în prezent aşa-numitele „coridoare de solidaritate”.

Cât despre tratamentul preferenţial de care se bucură produsele agricole ucrainene în UE, prin eliminarea taxelor vamale şi a obligaţiilor de respectare a unor standarde europene, facilitate acordată pentru a sprijini economic Ucraina în războiul cu Rusia, dar care nemulţumeşte agricultorii europeni, aceeaşi purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a susţinut că zona de liber schimb UE-Ucraina „continuă să ofere un regim comercial stabil şi reciproc care oferă predictibilitate” pentru fermierii din ambele părţi.