Comisia Europeană estimează că prima tranșă din împrumutul de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei ar putea fi acordată în al doilea trimestru al anului 2026. Informația a fost transmisă de purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Balazs Ujvari, citat de European Pravda.

„Ne menținem angajamentul de a efectua prima plată în cadrul acestui pachet în a doua jumătate a acestui an”, a declarat Ujvari.

Oficialul european a reamintit că acordul privind împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru perioada 2026-2027 a fost stabilit la nivelul liderilor Uniunii Europene. El a subliniat că statele membre sunt așteptate să își respecte angajamentele.

„Desigur, ne așteptăm ca toți liderii UE, toate statele membre să își respecte angajamentele. Și, dacă îmi amintesc cuvintele președintei (von der Leyen), aceasta a spus că vom acorda împrumutul într-un fel sau altul”, a precizat purtătorul de cuvânt.

Acesta a adăugat că, în prezent, mai sunt de adoptat trei documente importante – finalizarea Memorandumului de Înțelegere, actualizarea Planului pentru Ucraina în cadrul Facilității pentru Ucraina și pregătirea unui acord de împrumut.

„Am adoptat deja Strategia de finanțare a Ucrainei, care ne permite să stabilim câți bani vom oferi Ucrainei, în ce scopuri și prin ce canale”, a mai declarat Balazs Ujvari.

El a evidențiat că lucrările continuă și că există contacte permanente cu partea ucraineană pentru accelerarea procesului.

Potrivit sursei, după schimbările politice din Ungaria, Uniunea Europeană speră la deblocarea rapidă a împrumutului de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, precum și la adoptarea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei.

Totodată, viitorul premier al Ungariei, Peter Magyar, a declarat că nu va bloca împrumutul, întrucât decizia a fost deja luată, însă Budapesta nu va participa la finanțare.

În paralel, Comisia Europeană a inițiat negocieri cu liderul partidului Tisza, Peter Magyar, solicitând normalizarea relațiilor cu Ucraina și accelerarea reformelor necesare pentru deblocarea a 35 de miliarde de euro din fonduri europene înghețate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#90 miliarde #sorijin #Ucraina #Ungaria #Uniunea Europeana

Capitala Indoneziei, Jakarta, se confruntă cu una dintre cele mai grave crize urbane din lume. Orașul, care numără aproape 42 de milioane de locuitori, se scufundă mai repede decât orice alt oraș de pe glob, pe fondul urbanizării accelerate și al exploatării excesive a apelor subterane.

După obținerea independenței Indoneziei, în 1945, Jakarta avea mai puțin de un milion de locuitori. În ultimele decenii, însă, orașul a cunoscut o dezvoltare explozivă, alimentată de migrația populației din zonele rurale către capitală, în căutarea unor oportunități economice.

Dezvoltarea rapidă a accentuat însă contrastele sociale. În timp ce unele cartiere sunt dominate de centre comerciale moderne și clădiri impresionante, multe zone continuă să se confrunte cu sărăcia, poluarea și lipsa accesului la apă curentă.

Potrivit specialiștilor, extragerea necontrolată a apei subterane a contribuit semnificativ la scufundarea terenului. În anumite zone ale orașului, nivelul solului scade cu până la 25 de centimetri pe an, iar aproape 40% din suprafața metropolei se află deja sub nivelul mării.

Cele mai afectate sunt cartierele de coastă din nordul capitalei, unde inundațiile au devenit tot mai frecvente. Creșterea nivelului mării, asociată schimbărilor climatice, agravează și mai mult situația.

Autoritățile au investit în construirea de diguri, ziduri de protecție și sisteme de apărare împotriva inundațiilor, însă localnicii spun că aceste măsuri nu rezolvă problema pe termen lung.

În fața acestei situații, guvernul indonezian a lansat un proiect ambițios: construirea unei noi capitale, Nusantara, pe insula Borneo. Deși lucrările au început în 2022, instituțiile statului nu s-au mutat încă în noul oraș.