Impozitele pe bunurile imobiliare ar putea crește în perioada următoare, după ce Guvernul propune eliminarea pragului minim din Codul fiscal, o măsură care va permite autorităților locale să stabilească liber nivelul taxelor pentru locuințe și terenuri.

Potrivit documentului, măsura urmărește două obiective-cheie: creșterea autonomiei administrațiilor publice locale și reducerea presiunii fiscale asupra contribuabililor, în special în contextul reevaluărilor periodice ale imobilelor, care au dus în ultimii ani la majorări de taxe, transmite Bani.md.

În prezent, legislația impune o limită minimă a impozitului pentru anumite categorii de bunuri imobiliare. Eliminarea acesteia ar permite primăriilor să ajusteze taxele în funcție de realitățile economice locale, inclusiv să le reducă acolo unde este necesar.

Proiectul prevede că toate categoriile de imobile, inclusiv locuințele, garajele, terenurile aferente și loturile pomicole, vor intra sub incidența noilor reguli, iar cota concretă va fi stabilită anual de autoritățile locale, fără a mai fi condiționată de un prag minim.

În paralel, Guvernul anunță o reformă mai amplă a sistemului de impozitare a proprietăților, planificată pentru 2027. Printre schimbările analizate se numără reintroducerea unor cote maxime, dar și transferul către autoritățile locale a dreptului de a decide cine beneficiază de scutiri sau reduceri și în ce proporție.

Menționăm că anterior directorul Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru, Ivan Danii, a avertizat că, în urma evaluării și reevaluării bunurilor imobile, impozitul pe imobil ar putea crește chiar și de până la trei ori, în cazul în care autoritățile publice locale nu vor ajusta coeficienții de impozitare.

În prezent cota minimă a impozitului pe imobil este de 0,05%, iar în Chișinău – 0,185%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Codul Fiscal #Guvernul Moldovei #Impozit pe imobil #Primării

Femeile din Republica Moldova sunt mai implicate decât bărbații în îngrijirea copiilor, iar diferența se menține atât în cazul cuplurilor, cât și al părinților singuri. Aproape 20% dintre femei participă la astfel de activități, comparativ cu 12,3% dintre bărbați. Datele Biroului Național de Statistică arată că responsabilitatea îngrijirii familiei continuă să fie distribuită inegal.

Potrivit cercetării privind utilizarea timpului în anul 2025, rata de participare a populației la activitățile neplătite de îngrijire a membrilor familiei și gospodăriei a fost de 17,8%. În cazul femeilor, indicatorul ajunge la 21,4%, în timp ce în rândul bărbaților este de 13,6%.

Cea mai răspândită activitate este îngrijirea copiilor, la care participă 16,3% din populație. Femeile sunt implicate de 1,6 ori mai mult decât bărbații, iar diferențele se observă și în funcție de mediul de reședință: 20,1% dintre locuitorii orașelor au grijă de copii, comparativ cu 12,9% dintre cei de la sate.

Diferența este vizibilă și în familiile cu copii minori. În cazul cuplurilor care au copii sub 18 ani, rata de participare a femeilor la îngrijirea acestora este de 47,1%, față de 33,1% în cazul bărbaților. În familiile monoparentale, indicatorul ajunge la 40,9% pentru femei și 21,2% pentru bărbați.

Cei mai implicați în îngrijirea copiilor sunt adulții tineri. Aproape 45% dintre persoanele cu vârste între 25 și 34 de ani participă la astfel de activități, urmați de cei din grupa de vârstă 35–44 de ani, cu 32,3%.

În medie, persoanele care desfășoară activități de îngrijire ca ocupație principală alocă acestora 2,2 ore pe zi. Femeile dedică 2,3 ore, iar bărbații – două ore. Îngrijirea adulților din familie este mult mai puțin răspândită, însă, atunci când este necesară, femeile îi acordă cu o oră mai mult pe zi decât bărbații.

Un alt aspect interesant ține de activitățile secundare. Deși sunt desfășurate în paralel cu alte ocupații principale, acestea presupun și mai mult timp. Persoanele implicate în astfel de activități alocă îngrijirii, în medie, 4,5 ore pe zi. În cazul femeilor și al locuitorilor din mediul urban, timpul ajunge la 4,7 ore.

Cercetarea mai arată că îngrijirea copiilor nu ia pauză în weekend pentru femei: acestea dedică activităților respective aproximativ 2,2 ore în zilele lucrătoare și 2,3 ore în zilele de odihnă.