Premierul Alexandru Munteanu a anunțat în Parlament inițiativa de încetare a stării de urgență în sectorul energetic și trecerea la starea de alertă. El a subliniat că măsurile aplicate au prevenit pierderi economice majore.

Șeful Executivului a declarat că, în perioada stării de urgență, autoritățile au reușit să deblocheze fonduri pentru importurile de carburanți și să introducă flexibilitate în vânzarea acestora la stațiile PECO, evitând astfel golirea stocurilor, transmite Bani.md.

„Rezultatul a fost stabilizarea pieței și creșterea stocurilor. O singură zi de penurie de motorină ar fi însemnat pierderi de aproximativ 120 de milioane de lei pentru economie”, a avertizat premierul.

Potrivit lui Munteanu, starea de urgență „și-a produs efectul”, iar Republica Moldova a depășit faza acută a crizei energetice. Cu toate acestea, riscurile nu au dispărut complet, în special pe fondul instabilității regionale.

În acest context, Guvernul propune menținerea mecanismelor de intervenție prin instituirea stării de alertă, care va permite monitorizarea zilnică a stocurilor și reacții rapide în cazul unor noi perturbări pe piață.

„Ieșim din starea de urgență, dar nu renunțăm la responsabilitatea față de cetățeni. Este important să rămânem vigilenți”, a conchis premierul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Alexandru Munteanu #criza motorinei #economia Moldovei #Republica Moldova

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.