Primarul orașului Sîngera, Valeriu Popa, anunță o mobilizare rapidă a locuitorilor împotriva amplasării unui centru de gestionare a deșeurilor în localitate. Potrivit edilului, în doar patru zile au fost colectate 6.354 de semnături în susținerea unei petiții care respinge proiectul.

Primarul a precizat că a fost mandatat de cetățeni să depună petiția la trei instituții-cheie ale statului – Președinție, Parlament și Guvern – iar procesul de colectare a semnăturilor continuă.

„Populația este extrem de indignată, revoltată și nedumerită de faptul că nu a fost consultată”, a declarat Valeriu Popa, subliniind că lipsa dialogului dintre autorități și comunitate a amplificat tensiunile.

În acest context, în localitate se discută tot mai intens despre organizarea unor proteste, inclusiv despre posibilitatea blocării traseului Chișinău–Odesa. Edilul consideră că reacția oamenilor este justificată, invocând dreptul cetățenilor de a-și exprima nemulțumirea și de a-și apăra interesele.

Autoritățile locale așteaptă acum anunțul oficial al grupului de inițiativă privind data și forma acțiunilor de protest.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amnintim că scandal de la Sîngera a pornit după ce un centru de sortare a deșeurilor a fost deschis chiar în oraș. Primăria locală susține că nu a eliberat autorizație pentru această companie și le cere autorităților centrale să sisteze activitatea acesteia.

Ministrul Mediului a comentat scandalul deșeurilor de la Sîngera. Gheorghe Hajder este de părere că ideile bune nu trebuie „omorâte”, ci din contra încurajate, așa cum este centrul de reciclare de la Sîngera.

Anterior și primarul Chișinăului, Ion Ceban, a mers la stația de sortare deșeurilor de la Sângera și a descris situația drept o „catastrofă ecologică”, afirmând că centrul funcționează fără acte permisive și că ar reprezenta un „business pentru cumnați, prieteni și alte rude apropiate guvernării”.

#centru de sortare #protest #Singera

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.