Riscurile psihosociale de la locul de muncă, precum programul prelungit, insecuritatea jobului sau hărțuirea, sunt asociate cu peste 840.000 de decese anual la nivel global și contribuie la creșterea bolilor cardiovasculare și a tulburărilor mintale, potrivit unui raport al Organizației Internaționale a Muncii, agenție a Organizației Națiunilor Unite, citat de Euronews.
Documentul arată că aceste riscuri sunt legate în principal de afecțiuni cardiovasculare și probleme de sănătate mintală, inclusiv suicidul.
„Riscurile psihosociale devin una dintre cele mai importante provocări pentru securitatea și sănătatea în muncă în lumea modernă a muncii”, a declarat Manal Azzi, coordonatoare în cadrul OIM. „Îmbunătățirea mediului psihosocial de muncă este esențială nu doar pentru protejarea sănătății mintale și fizice a lucrătorilor, ci și pentru consolidarea productivității, performanței organizaționale și a dezvoltării economice durabile”, a adăugat aceasta.
Potrivit raportului, impactul acestor riscuri se traduce prin pierderea a aproape 45 de milioane de ani de viață ajustați în funcție de dizabilitate (DALY) anual, iar costul economic este estimat la 1,37% din PIB-ul global. În Europa, numărul deceselor asociate ajunge la 112.333, cu aproape șase milioane de ani de viață sănătoși pierduți și o scădere economică de 1,43% din PIB.
Raportul mai arată că bolile cardiovasculare generează majoritatea deceselor, însă tulburările mintale duc la o pierdere mai mare a anilor de viață sănătoși. Potrivit OMS, depresia și anxietatea sunt responsabile pentru aproximativ 12 miliarde de zile de muncă pierdute anual.
Stresul profesional este asociat frecvent cu afecțiuni precum depresia, anxietatea, epuizarea profesională (burnout), tulburările de somn și oboseala. În plus, problemele de sănătate mintală pot afecta și sănătatea fizică prin comportamente nesănătoase, precum fumatul, consumul de alcool, supraalimentarea sau lipsa activității fizice, care cresc riscul de obezitate, hipertensiune și alte boli cronice.
Autorii raportului subliniază că „dovezile sugerează, de asemenea, că comportamentele legate de sănătate și riscurile psihosociale interacționează în timp, comportamentele nesănătoase consolidând și amplificând efectele adverse asupra sănătății asociate expunerii la stres psihosocial”.
Printre principalii factori de risc sunt menționați programul de lucru prelungit, intimidarea, dezechilibrul între efort și recompensă, insecuritatea locului de muncă, dar și violența și hărțuirea.
„Este important de reamintit că programul de lucru prelungit, un factor de risc psihosocial critic asociat cu un risc crescut de boli cardiovasculare și accident vascular cerebral, rămâne larg răspândit”, au subliniat autorii.
La nivel global, aproximativ 35% dintre angajați lucrează mai mult de 48 de ore pe săptămână. Cercetările Organizației Mondiale a Sănătății indică faptul că un program de lucru de 55 de ore sau mai mult pe săptămână crește riscul de accident vascular cerebral cu 35% și riscul de deces din cauza bolii cardiace ischemice cu 17%, comparativ cu un program de 35–40 de ore.
De asemenea, 23% dintre lucrători la nivel global au experimentat cel puțin o formă de violență sau hărțuire la locul de muncă, cea mai frecventă fiind violența psihologică, cu o pondere de 18%.
Raportul atrage atenția că digitalizarea, inteligența artificială și munca la distanță schimbă profund mediul de lucru, ceea ce obligă organizațiile să identifice riscurile și să aplice măsuri preventive. În cazurile în care prevenția nu este suficientă, OIM recomandă sprijin rapid, fără stigmatizare, inclusiv acces la servicii de suport și adaptarea temporară a condițiilor de muncă.
