Primarul orașului Sîngera, Valeriu Popa, anunță o mobilizare rapidă a locuitorilor împotriva amplasării unui centru de gestionare a deșeurilor în localitate. Potrivit edilului, în doar patru zile au fost colectate 6.354 de semnături în susținerea unei petiții care respinge proiectul.

Primarul a precizat că a fost mandatat de cetățeni să depună petiția la trei instituții-cheie ale statului – Președinție, Parlament și Guvern – iar procesul de colectare a semnăturilor continuă.

„Populația este extrem de indignată, revoltată și nedumerită de faptul că nu a fost consultată”, a declarat Valeriu Popa, subliniind că lipsa dialogului dintre autorități și comunitate a amplificat tensiunile.

În acest context, în localitate se discută tot mai intens despre organizarea unor proteste, inclusiv despre posibilitatea blocării traseului Chișinău–Odesa. Edilul consideră că reacția oamenilor este justificată, invocând dreptul cetățenilor de a-și exprima nemulțumirea și de a-și apăra interesele.

Autoritățile locale așteaptă acum anunțul oficial al grupului de inițiativă privind data și forma acțiunilor de protest.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amnintim că scandal de la Sîngera a pornit după ce un centru de sortare a deșeurilor a fost deschis chiar în oraș. Primăria locală susține că nu a eliberat autorizație pentru această companie și le cere autorităților centrale să sisteze activitatea acesteia.

Ministrul Mediului a comentat scandalul deșeurilor de la Sîngera. Gheorghe Hajder este de părere că ideile bune nu trebuie „omorâte”, ci din contra încurajate, așa cum este centrul de reciclare de la Sîngera.

Anterior și primarul Chișinăului, Ion Ceban, a mers la stația de sortare deșeurilor de la Sângera și a descris situația drept o „catastrofă ecologică”, afirmând că centrul funcționează fără acte permisive și că ar reprezenta un „business pentru cumnați, prieteni și alte rude apropiate guvernării”.

#centru de sortare #protest #Singera

Diplomații francezi, germani și britanici elaborează propriul format de negocieri pentru încetarea războiului din Ucraina, cu scopul de a-și asigura un rol în acest proces și de a evita să fie excluși de administrația președintelui american Donald Trump, a relatat The New York Times, conform Kyiv Post.

Oficialii europeni au declarat că cele trei țări colaborează pentru a se asigura că Europa își menține o poziție la masa negocierilor. Parisul și Berlinul preiau inițiativa în formularea unei poziții comune la nivel european, în timp ce Londra participă cu prudență, din cauza unor considerente legate de relația sa cu Washingtonul.

Diplomații au subliniat că soluționarea conflictului din Ucraina și relațiile viitoare cu Rusia reprezintă chestiuni de securitate cruciale pentru Europa, ceea ce exclude dependența totală de Statele Unite, pe care le consideră din ce în ce mai imprevizibile. Deși liderii europeni recunosc că orice negocieri cu Moscova vor fi mediate de SUA, aceștia solicită garanții că un acord de pace nu va fi încheiat fără implicarea lor. Detaliile privind modelele de participare europeană aflate în prezent în discuție nu au fost făcute publice, transmite Digi24.

Manevrele diplomatice din Europa coincid cu dificultățile întâmpinate de Ucraina în numirea unui nou ambasador în SUA. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se străduiește să găsească un candidat cu suficientă experiență, în urma demiterii anterioarei reprezentante, Olga Stefanîșina, pe 3 august. Liderul de la Kiev a confirmat că i-a oferit postul de ambasador Iuliei Sviridenko, care a ocupat funcția de prim-ministru până pe 16 iulie. Sviridenko a refuzat funcția.

Politicienii și foștii oficiali ucraineni au indicat că potențialii candidați ezită să accepte această funcție. Ivanna Klympush-Tsintsadze, o deputată din opoziție, a declarat că cei cu experiența necesară s-ar putea teme că nu se bucură de încrederea președintelui pentru a acționa eficient la Washington.

Postul de ambasador a rămas vacant în contextul în care Ucraina încearcă să obțină asistență militară suplimentară din partea Washingtonului, inclusiv permisiunea de a produce rachete de apărare aeriană Patriot sub licență. Zelenski a semnalat o scădere cu două treimi a livrărilor de rachete de apărare aeriană din partea aliaților, comparativ cu anul 2025.

Următorul trimis va fi, de asemenea, responsabil de gestionarea comunicărilor referitoare la orice inițiative de pace conduse de SUA și de demersurile pe lângă Congres pentru obținerea unui sprijin continuu.

Căutarea unui ambasador este îngreunată de contextul politic creat în urma recentei remanieri guvernamentale efectuate de Zelenski.

Demiterea, în luna iulie, a ministrului apărării, Mihailo Fedorov, a stârnit proteste și critici politice. Deputatul din opoziție Yaroslav Yurchyshyn a sugerat că liderul ucrainean ar putea amâna numirea unui nou reprezentant până după alegerile intermediare din SUA, pentru a evalua mai bine peisajul politic de la Washington.