Producătorii de energie din surse regenerabile din Republica Moldova au lansat un apel public de urgență și avertizează că sectorul se confruntă cu o criză sistemică fără precedent. Într-un mesaj adresat industriei, aceștia susțin că supraproducția de energie în anumite intervale, lipsa capacităților de stocare și prăbușirea prețurilor pe piață au dus la imposibilitatea recuperării investițiilor, transmite BANI.MD.

Potrivit apelului semnat de Ivan Fonariuc, tot mai mulți producători operează la limita rentabilității, iar pentru o parte semnificativă riscul de faliment devine iminent. Situația este descrisă nu ca o problemă izolată, ci ca un risc major pentru întregul sistem energetic al țării. În acest context, actorii din domeniu cer mobilizare și acțiune comună. Ei propun consolidarea industriei într-un front unitar, formularea unei poziții comune și transmiterea unei adresări colective către autorități, inclusiv Guvernul și instituțiile de profil.

Printre revendicările-cheie se numără crearea unui mecanism garantat de vânzare a energiei electrice, introducerea contractelor pe termen lung de tip PPA pentru stabilitatea veniturilor, dezvoltarea sistemelor de stocare a energiei și reformarea pieței energiei în condițiile creșterii ponderii surselor regenerabile. De asemenea, producătorii solicită implementarea unor programe de management al consumului pentru echilibrarea sistemului energetic.

Autorii apelului avertizează că, în lipsa unor măsuri rapide și coordonate, investițiile din sector riscă să fie pierdute, dezvoltarea energiei regenerabile să fie blocată, iar securitatea energetică a Republicii Moldova să fie afectată. În acest sens, aceștia propun crearea unui grup de inițiativă, organizarea unei adunări generale a producătorilor și lansarea unor acțiuni publice pentru a presa adoptarea deciziilor necesare.

„Dacă nu acționăm acum, mâine poate fi prea târziu”, se arată în apelul industriei.

Apelul este adresat direct factorilor decidenți ai statului, Președinției, Guvernului, Ministerului Energiei, ANRE și majorității parlamentare, cu solicitarea de a întreprinde măsuri urgente pentru prevenirea falimentării sectorului regenerabil. Producătorii cer convocarea imediată a unui dialog instituțional și adoptarea unor soluții tranzitorii și structurale: mecanisme stabile de valorificare a energiei, contracte PPA pe termen lung, sprijin pentru stocare, managementul consumului și reformarea pieței astfel încât investițiile private în energie curată să nu fie compromise.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#energie regenerabila #Guvern #probleme

Preţurile petrolului au scăzut marţi cu aproape doi dolari pe baril, pe fondul speranţelor privind progresele diplomatice în Orientul Mijlociu, însă cotaţiile se menţin aproape de maximele ultimelor şase luni, în condiţiile în care atacurile asupra transporturilor maritime şi infrastructurii energetice continuă să ameninţe aprovizionarea mondială, transmite Reuters.

Contractele futures pentru petrolul Brent au închis şedinţa în scădere cu 1,93 dolari, respectiv 1,67%, la 113,88 dolari pe baril. Petrolul american West Texas Intermediate (WTI) s-a ieftinit cu 1,86 dolari, sau 1,83%, până la 99,90 dolari pe baril.

Declinul a fost determinat de reluarea eforturilor diplomatice pentru încheierea războiului dintre Statele Unite, Israel şi Iran, deşi perspectivele unui acord de pace rămân incerte.

Mohsen Rezaei, şeful Consiliului de Securitate al Iranului, s-a întâlnit marţi cu liderul suprem iranian, ayatollahul Mojtaba Khamenei, la o zi după discuţiile purtate cu reprezentanţii Arabiei Saudite, Turciei şi Pakistanului.

Potrivit presei de stat iraniene, Khamenei a subliniat necesitatea protejării intereselor Iranului şi a menţinerii condiţiilor formulate de Teheran pentru încetarea războiului.

Cele patru ţări au convenit să continue negocierile pentru consolidarea cooperării în domeniul păcii şi securităţii, alimentând speranţele privind o eventuală detensionare a conflictului.

Cu toate acestea, riscurile pentru piaţa petrolului rămân semnificative, în condiţiile în care rebelii houthi din Yemen, aliaţi ai Iranului, şi-au reluat atacurile asupra infrastructurii energetice din Arabia Saudită.

Gruparea a anunţat marţi că a atacat cu o rachetă balistică rafinăria Ras Tanura, cea mai mare din Arabia Saudită, după ce anterior revendicase şi lovituri asupra unor instalaţii de pompare a petrolului.

”Atacurile continue ale houthi asupra Arabiei Saudite şi extinderea prezenţei militare în Golf menţin riscurile privind aprovizionarea, chiar dacă evoluţiile diplomatice determină reducerea unei părţi din prima de risc inclusă în preţuri”, au explicat analiştii Gelber & Associates, notează News.ro.

Situaţia transporturilor maritime rămâne deosebit de tensionată în Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute pentru comerţul mondial cu petrol.

Potrivit datelor Institutului Washington pentru Politica Orientului Apropiat, octombrie a fost luna cu cele mai multe atacuri asupra navelor comerciale în Strâmtoarea Ormuz şi în apele învecinate de la începutul monitorizării acestor incidente, în 2017.

Banca elveţiană UBS a arătat că, deşi traficul naval prin strâmtoare a crescut, numărul atacurilor asupra vaselor s-a majorat, iar riscurile ar putea deveni şi mai severe dacă sprijinul naval american se va diminua.

Săptămâna trecută, petrolul Brent a depăşit 117 dolari pe baril, atingând cel mai ridicat nivel din aprilie, după o serie de atacuri iraniene asupra petrolierelor din apropierea Strâmtorii Ormuz.

UBS estimează că Brent se va menţine în jurul nivelului de 110 dolari pe baril până la sfârşitul anului, revizuindu-şi în creştere prognoza anterioară, de 100 de dolari.

Bjarne Schieldrop, analist la SEB, consideră că preţurile actuale includ o primă de risc semnificativă, asociată posibilităţii unor noi atacuri americane şi israeliene împotriva Iranului în săptămânile următoare.

Investitorii urmăresc şi alegerile parlamentare desfăşurate marţi în Israel, al căror rezultat ar putea influenţa evoluţia conflictului regional.

Scrutinul ar putea pune capăt mandatului premierului Benjamin Netanyahu, deşi sondajele indică o competiţie strânsă şi posibilitatea ca partidul său, Likud, să îşi menţină poziţia.

Analiştii Commerzbank au avertizat că rezultatul alegerilor ar putea avea implicaţii importante pentru războiul cu Iranul, în special dacă Netanyahu va rămâne la putere şi va încerca să obţină o schimbare de regim la Teheran.

Pe piaţa internaţională a petrolului, atenţia este îndreptată şi către Rusia, unde exporturile de ţiţei prin porturile de la Marea Baltică şi Marea Neagră ar urma să scadă în noiembrie.

Potrivit unor traderi, rafinăriile ruseşti intenţionează să îşi majoreze producţia după încheierea lucrărilor de mentenanţă şi să fabrice mai multă motorină pentru a răspunde cererii generate de acordul încheiat în octombrie între Washington şi Moscova.

Surse din industrie au declarat pentru Reuters că rafinăriile ruseşti şi-au majorat procesarea ţiţeiului cu 25% în a doua jumătate a lunii octombrie, comparativ cu începutul lunii, după încetarea atacurilor repetate cu drone ucrainene asupra instalaţiilor petroliere.

Astfel, în pofida scăderii cotaţiilor de marţi, piaţa petrolului rămâne vulnerabilă la evoluţiile militare şi diplomatice din Orientul Mijlociu, precum şi la modificările fluxurilor internaţionale de aprovizionare.