Autoritățile sovietice au construit o versiune falsă a istoriei, bazată pe mituri despre foametea din 1946–1947. Istoricii prezenți la emisiunea „Consens Național” de la Realitatea TV au declarat că prin felul cum a acționat statul în perioada postbelică în detrimentul populației califică această tragedie drept crimă împotriva umanității. Potrivit lor, astăzi, este necesară reabilitarea tuturor victimelor foametei, ca act de justiție simbolică pentru zecile de mii de vieți răpuse de foame.

Lidia Pădureac, prim-prorectoră a Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți, a afirmat că puterea sovietică a deformat realitățile printr-o campanie de dezinformare cu ajutorul unor mituri despre foamete.

„Mitul precum că oficialitățile nu cunoșteau ce s-a întâmplat. Mitul precum că foametea s-a declanșat din cauza secetei. Mitul precum că foametea a fost depășită doar cu ajutorul care a venit din partea Moscovei. Absolut totul este fals și poate fi demonstrat, avem dovezi prin care se demonstrează că oficialitățile cunoscând că oamenii abia de au necesarul, li se ia și din ceea ce au reușit să aibă. Da, evident că statul a acționat în detrimentul populației. Deci, este o crimă împotriva umanității”, a conchis Lidia Pădureac.

Igor Cașu, directorul Agenției Naționale a Arhivelor, a menționat că nu războiul și seceta au dus la foamete, dar politica agresivă a statului în relațiile cu populația din Basarabia.

„Seceta din 1946 este comparabilă cu cea din 1934-1935 din România când au fost înregistrate 10-15 mii de decese, mortalitate excesivă în această perioadă, din cauza foametei. Evident, sunt și urmările războiului, dar ele sunt secundare, pentru că dacă era războiul, foametea trebuia să întâmple în 1944, în a doua parte a anului, după august, și 1945. Noi înregistrăm însă o mortalitate excesivă în prima parte a anului 1947, deci la doi ani de la conflict, trei ani dacă luăm august 1944”, a menționat Igor Cașu.

Peste 130 de mii de oameni au murit din cauza foametei din anii 1946-1947 în Basarabia. Istoricii pun această tragedie pe seama impozitării excesive a populației organizată de puterea sovietică imediat după război. Datele din arhive arată că populația dispunea de rezerve suficiente pentru a depăși anul secetos care a precedat criza, dar că autoritățile sovietice au confiscat rezervele de hrană, lăsând oamenii fără mijloace de subzistență.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Consens national #foametea #Igor Casu #Lidia Pădureac

Republica Moldova are nevoie de o evidență completă a patrimoniului public, de transparență în administrarea lui, de responsabilizarea managerilor și de mecanisme eficiente de control. Bunurile statului aparțin cetățenilor și trebuie administrate în interesul acestora, nu în beneficiul unor grupuri de interese.

Guvernul a aprobat lichidarea a opt întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Agenția Proprietății Publice va evalua și rentabilitatea celor 168 de întreprinderi aflate în gestiunea sa, dintre care doar 75–76 sunt active.

În 2025, peste 20 de companii de stat au raportat un profit cumulat de 3,1 miliarde de lei, însă 87% din acesta a fost generat de doar cinci companii, printre care Aeroportul Internațional Chișinău, Loteria Națională a Moldovei, Moldtelecom și Energocom.

Autoritățile anunță că vor analiza situația financiară și managementul fiecărei întreprinderi, vor lua măsuri de eficientizare și vor pregăti unele companii pentru reorganizare și eventuală listare la bursă.

Cunoaște statul valoarea reală și totală a patrimoniului pe care îl deține?
Ce planuri au autoritățile privind deetatizarea proprietății publice? Ce întreprinderi și active urmează să fie scoase la privatizare?
După revenirea Aeroportului International în proprietatea statului, ce a câștigat concret Republica Moldova? Există intenția de a reconcesiona Aeroportul Chișinău?
De ce Aeroportul Mărculești se reorganizează cu viteza melcului?
Ce presupune concret reorganizarea Căii Ferate din Moldova?
Cum protejează APP proprietățile publice locale de înstrăinări ilegale și scheme frauduloase? Cine verifică legalitatea tranzacțiilor cu terenurile și clădirile primăriilor și cine răspunde dacă patrimoniul comunităților ajunge în mâini private în mod ilegal?
Premierul Tofan a sugerat valorificarea terenului Penitenciarului nr. 13 pentru un proiect imobiliar. Este APP de acord cu această idee? Există o evaluare transparentă a terenului și o analiză a interesului public înainte de luarea unei asemenea decizii?
Ce proprietăți deține Republica Moldova pe teritoriul Ucrainei și al Federației Ruse și în ce stare se află acestea?
Cum își poate apăra statul drepturile de proprietate în regiunea transnistreană, unde autoritățile constituționale nu exercită control efectiv?
De ce trebuie statul să aloce bani publici pentru majorarea capitalului social al Bursei Internaționale a Moldovei? Care este suma, ce beneficii concrete va obține statul și cum excludeți orice conflict de interese, în condițiile în care în conducerea Bursei se află si fostul premier Dorin Recean?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 6 noiembrie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitatul jurnalistei Valentina Ursu este Ion Dodon, directorul general al Agenției Proprietății Publice.