Ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, admite că scenariul unei scumpiri de până la 10% a alimentelor „le dă bătăi de cap moldovenilor”, însă susține că autoritățile încearcă să tempereze presiunea prin măsuri fiscale radicale. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „7 zile” de la postul TV Cinema.

Oficialul a explicat că, deși cifrele și statisticile pot arăta diferit, oamenii vor răspunsuri clare: dacă vor face față sau nu scumpirilor și dacă acestea vor veni brusc sau treptat. „Trebuie să ne așteptăm la ce e mai rău”, a spus ministrul, invocând incertitudinile externe și evoluțiile din regiunea Golfului.

Pentru a limita creșterea prețurilor, Guvernul pregătește o inițiativă care ar putea schimba radical regulile jocului: introducerea unei cote vamale zero pentru materii prime, inputuri și echipamente utilizate în producție. Măsura este deja în lucru și vizează reducerea costurilor pe lanțul de aprovizionare

„Dacă un produs este importat cu destinație finală pentru producție, nu va mai fi taxat. De exemplu, untul utilizat pentru înghețată sau componentele pentru utilaje vor avea cotă zero”, a explicat Eugen Osmochescu. Potrivit acestuia, eliminarea a două-trei verigi intermediare ar putea reduce presiunea asupra prețurilor finale.

Ministrul spune că scopul este transmiterea unui semnal clar către piață: statul încearcă să țină prețurile sub control. Totuși, eficiența măsurii va depinde și de factori externi, în special de situația din Orientul Mijlociu.

Osmochescu s-a arătat rezervat în privința evoluțiilor din regiune, menționând că procesul de deminare din Golful Persic ar putea dura până la șase luni, ceea ce menține riscurile asupra transporturilor și, implicit, asupra prețurilor.

Anterior, ministra Agriculturii Ludmila Catlabuga declara că prețurile produselor agro-alimentare din Republica Moldova ar putea crește în perioada următoare cu până la 10%, în funcție de categorie, pe fondul scumpirii carburanților.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Eugen Osmochescu #imput #scumpiri

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.