Curs valutar
  • EUR
    19.9819
    0%
  • USD
    17.3213
    0%
  • RUB
    0.2071
    0%
  • RON
    3.8106
    0%
  • UAH
    0.3876
    0%

Toate știrile

15 august 2026

Marea Britanie ridică alerta teroristă la „sever” după atacul antisemit din Londra. Starmer, huiduit

30 Apr. 2026, 22:35
 // Categoria: În Lume // Autor:  Ana Panaguța
30 Apr. 2026, 22:35 // În Lume //  Ana Panaguța

Guvernul britanic a anunţat joi, 30 aprilie curent, că a ridicat nivelul de ameninţare teroristă cu o treaptă, la „sever”, al patrulea pe o scară de cinci în sistemul său de evaluare, după atacul antisemit care a avut loc cu o zi înainte în Londra, soldat cu doi răniți, transmit știrileprotv.ro.

„Astăzi, nivelul naţional de ameninţare a fost ridicat la „sever”, ceea ce înseamnă că un atac terorist este considerat foarte probabil”, a declarat ministrul de interne Shabana Mahmood, citată într-un comunicat.

Nivelul de alertă a fost ridicat de la „substanţial” în urma atacului de miercuri din zona Golders Green.

Această decizie reflectă însă un context de ameninţare mai amplu şi în creştere mai degrabă decât legătura cu un singur eveniment, a subliniat Mahmood.

„Pe măsură ce nivelul de ameninţare creşte, îi îndemn pe toţi să fie vigilenţi în viaţa de zi cu zi şi să semnaleze poliţiei orice suspiciuni pe care le au”, a transmis ministrul de interne.

Oficialii au declarat că această clasificare a fost adoptată pe fondul unei serii de atacuri recente din Londra şi al preocupărilor crescânde legate de securitate, asociate cu state străine care, potrivit acestora, au contribuit la alimentarea violenţei, inclusiv împotriva comunităţii evreieşti.

Nivelul naţional de alertă teroristă a mai fost ridicat la „sever” în urmă cu aproape cinci ani, la 15 noiembrie 2021, în urma a două incidente teroriste. Pe 14 noiembrie 2021 a avut loc o explozie într-un taxi în faţa Spitalului de Femei din Liverpool, un incident pe care Priti Patel, ministrul de interne de la acea vreme, l-a descris ca fiind „şocant”. Al doilea incident a fost asasinarea lui Sir David Amess, deputatul care a fost înjunghiat mortal în biroul său electoral din Leigh-on-Sea, Essex.

Premierul, huiduit la locul atentatului

Premierul Keir Starmer, care a fost ţinta unor critici severe din partea unor membri ai comunităţii evreieşti pentru reacţia guvernului, a promis o prezenţă sporită a forţelor de ordine în zonele cu populaţie evreiască, măsuri severe împotriva celor care propagă antisemitismul şi o nouă legislaţie menită să combată ameninţările susţinute de un stat, precum cele venite din partea Iranului.

„Oamenii sunt speriaţi, le e frică să arate cine sunt în comunitatea lor, să meargă la sinagogă şi să-şi practice religia, sunt speriaţi să meargă la universitate ca evrei, să-şi trimită copiii la şcoală ca evrei, să le spună colegilor că sunt evrei”, a spus Starmer într-o declaraţie televizată.

El fusese mai devreme huiduit şi întrerupt de o mică mulţime care flutura bannere cu inscripţia „Keir Starmer Jew Harmer” (Keir Starmer, cel care face rău evreilor) când a vizitat Golders Green, locul unde a avut loc ultimul atac.

Suspectul atacului, un cetăţean britanic în vârstă de 45 de ani născut în Somalia, avea antecedente de violenţă gravă şi probleme de sănătate mintală, a declarat poliţia.

Aceasta a confirmat că el fusese trimis anterior în programul de combatere a radicalizării „Prevent”, în 2020, în timp ce presa locală a relatat că el a executat o pedeapsă cu închisoarea pentru un incident din 2008, când a înjunghiat un agent şi un câine poliţist.

Pe fondul apelurilor generalizate pentru o protecţie sporită a micii comunităţi britanice de aproximativ 290.000 de evrei, Starmer a declarat că guvernul va face „tot ce îi stă în putinţă pentru a eradica această ură”. Asta include competenţe sporite pentru a închide organizaţiile caritabile care promovează extremismul şi măsuri severe împotriva „predicatorilor urii”, a spus el.

Guvernul a mai declarat că va accelera adoptarea legislaţiei ce permite urmărirea penală a persoanelor care acţionează ca reprezentanţi ai unui grup sponsorizat de stat, astfel încât acestea să poată fi tratate în acelaşi mod ca spionii serviciilor de informaţii străine.

„Avem nevoie de puteri mai mari pentru a combate ameninţarea malignă reprezentată de state precum Iranul, deoarece ştim cu certitudine că acestea doresc să le facă rău evreilor britanici”, a spus Starmer.

Un grup guvernamental pro-iranian şi-a asumat responsabilitatea pentru unele atacuri recente, în timp ce luna trecută, doi bărbaţi au fost acuzaţi, în temeiul actualei Legi privind securitatea naţională a Marii Britanii, că au fost puşi de Iran să desfăşoare activităţi de supraveghere ostile. Teheranul a respins aceste acuzaţii.

Marşurile propaletiniene provoacă furie în rândul comunităţii evreieşti

Una dintre principalele probleme care a provocat furie în rândul comunităţii evreieşti din Marea Britanie a fost marşurile pro-palestiniene, care au devenit ceva obişnuit de la atacul Hamas asupra Israelului din octombrie 2023, care a declanşat războiul din Gaza. Criticii spun că protestele au generat ostilitate şi au devenit un focar de antisemitism.

„Dacă te alături celor care spun «Globalizaţi Intifada», încurajezi terorismul împotriva evreilor, iar persoanele care folosesc această frază ar trebui urmărite penal”, a declarat Starmer. „Este rasism, rasism extrem, şi a lăsat o comunitate minoritară din această ţară speriată, intimidată, întrebându-se dacă mai are un loc aici”, a continuat el.

Incidentele recente de la Londra fac parte dintr-un număr tot mai mare de atacuri antisemite.

În octombrie anul trecut, două persoane au fost ucise în urma unui atac la o sinagogă din oraşul Manchester, din nordul Angliei. O săptămână mai târziu, doi bărbaţi au fost trimişi în judecată pentru un complot care presupunea uciderea a sute de persoane într-un atac armat inspirat de Statul Islamic împotriva comunităţii evreieşti. Aceştia au fost găsiţi vinovaţi în decembrie, la puţin peste o săptămână după un atac armat în masă la o sărbătoare evreiască de Hanukka pe plaja Bondi din Australia.

Jonathan Hall, expert independent britanic în legislaţia privind terorismul, a declarat pentru BBC că atacurile din Marea Britanie au devenit „cea mai mare urgenţă de securitate naţională” din 2017, când a avut loc o serie de atacuri de mare amploare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
15 Aug. 2026, 21:01
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
15 Aug. 2026, 21:01 // Slider //  Daniela Baranovschi

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking