O grevă generală de 24 de ore a paralizat vineri, 1 mai, întreaga Grecie, afectând în mod special transportul feroviar și maritim, complet blocate la nivel național. Protestul este organizat împotriva scumpirilor și a dus la oprirea metroului și tramvaielor din capitala Atena, scrie HotNews.

Muncitorii din mai multe orașe ale Greciei s-au adunat în centrele urbane pentru a cere salarii mai mari, măsuri împotriva costurilor ridicate și condiții de muncă decente. Din cauza acestor acțiuni, circulația este aproape complet paralizată, cu efecte asupra tuturor deplasărilor interne.

Greva a afectat și mii de turiști care au ales Grecia pentru minivacanța de 1 Mai.

La Atena, metroul, liniile de tren electric și tramvaiele au fost oprite, la fel ca trenurile naționale și suburbane, în timp ce autobuzele și troleibuzele circulă cu program restricționat. În orașul Salonic, serviciile sunt asigurate doar de personalul de securitate.

Transportul maritim este, de asemenea, complet blocat. Navele rămân ancorate în porturi pe durata grevei Federației Maritime Panelene, fiind suspendate toate legăturile de tip feribot către insule.

Ministerul Afacerilor Externe al Greciei a emis o atenționare de călătorie pentru cetățenii români aflați sau care intenționează să călătorească în Grecia, precizând că toate navele rămân la mal pe durata grevei.

„Activitatea normală este așteptată să se reia începând de sâmbătă dimineață, odată cu încheierea oficială a grevelor la miezul nopții”, au transmis autoritățile.

Principalele confederații sindicale din sectoarele public și privat cer consolidarea drepturilor colective și măsuri împotriva inflației. Mobilizări au loc în piețele centrale din Salonic și alte orașe pentru marcarea Zilei de 1 Mai.

Sub sloganul „Păstrăm vie flacăra luptei”, protestele din Atena sunt organizate în mai multe puncte-cheie – Piața Klafthmonos, Piața Korai și Piața Syntagma, iar în Pireu adunarea are loc în Piața Teatrului Municipal.

Sindicaliștii solicită guvernului elen măsuri urgente pentru protejarea puterii de cumpărare, inclusiv creșteri salariale imediate, plafonarea prețurilor la energie și produse de bază, reintroducerea contractelor colective de muncă și reducerea presiunii fiscale asupra veniturilor mici și medii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#1 mai #Grecia #proteste #turisti

Consiliul Uniunii Europene a adoptat, la Bruxelles, măsuri restrictive împotriva a altor 17 entități și zece indivizi implicați în acțiuni de subminare sau amenințare a integrității teritoriale, a suveranității și a independenței Ucrainei, scrie Ziarul de Iași.

Decizia UE vizează indivizi și entități responsabile pentru deportarea ilegală și transferul forțat sistematice ale copiilor ucraineni către Federația Rusă și în interiorul teritoriilor ocupate temporar ale Ucrainei, dar și pentru asimilarea lor forțată, inclusiv îndoctrinarea și educația militarizată.

Printre entități se numără Comitetul pentru turism din Moscova și două companii rusești ce oferă servicii de recreere și turism pentru copii, implicate în organizarea de activități concentrate pe istoria rusă, comemorările militare și educație militar-patriotică.

Pachetul de sancțiuni include și Tabăra internațională pentru copii Songdowon, o insituție operată de stat în Coreea de Nord. Tabăra participă la programe ce implică transferul de copii ucraineni din teritoriile ocupate temporar ale Ucrainei în coordonare cu Federația Rusă.

Măsurile restrictive adoptate de UE au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Cum arată situația deportărilor

De la începerea războiului de agresiune contra Ucrainei, Rusia a deportat și a transferat forțat peste 20.500 de copii ucraineni. Aceste acțiuni constituie încălcări grave ale dreptului internațional și ale drepturilor fundamentale ale copilului și sunt menite să șteargă identitatea ucraineană.

Uniunea Europeană a adoptat sancțiuni masive și fără precedent împotriva persoanelor și entităților implicate în invadarea pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Începând din martie 2014, UE a impus progresiv Moscovei măsuri restrictive ca răspuns la anexarea ilegală a Crimeei (2014), la invadarea pe scară largă a Ucrainei (2022) și la anexarea ilegală a regiunilor ucrainene Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson (2022).

Până în prezent, UE a adoptat 21 pachete de sancțiuni contra Rusiei, cel mai recent pe 23 iulie. Atunci, UE a decis interdicția de acces în porturi pentru încă 41 de nave din ”flota fantomă” a Rusiei, interzicerea tranzacțiilor cu alte 33 de instituții de credit și financiare ruse și patru bănci din țări din afara UE. De asemenea, pe lista persoanelor și entităților sancționate au fost adăugate 218 nume.