Șefa adjunctă de la Biroul Național de Statistică, Aurelia Spătaru, a primit donații de peste 600.000 de lei de la mama. Banii i-au fost transmiși în perioada 2023-2024.

Conform Autorității Naționale pentru Integritate, a parvenit o sesizare. Drept urmare, inspectorii au inițiat controlul averii funcționarei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit lor, în 2023 oficiala a primit de la mama sa 200.000 de lei. Un an mai târziu, femeia i-a acordat fiicei alte 420.000 de lei. Funcționara a utilizat banii pentru a cumpăra mașină și un apartament.

„Valoarea cumulată a acestor donații (620.000 lei) într-un interval relativ scurt, corelată cu achiziționarea unor bunuri de valoare semnificativă (autoturism în anul 2023 și imobil în anul 2024), ridică suspiciuni privind existența unor surse financiare nedeclarate sau disimulate sub forma donațiilor”, se arată în actul de inițiere.

Conform documentului, înainte de achizițiile respective, Spătaru și-a înstrăinat mașina și locuința pe care le-a deținut și a contractat un credit. Respectiv, responsabilii de la ANI au considerat că „verificarea disponibilității financiare a mamei sale de a efectua asemenea donații”, poate fi posibilă doar în cadrul unei proceduri de control al averii și a intereselor personale.

#ANI #avere #BNS #directoare adjunctă #donatii

Dependența energetică, necesitatea îmbunătățirii mediului de afaceri și investițional și consolidarea fundamentelor macroeconomice sunt principalele provocări economice pe care Republica Moldova trebuie să le depășească pentru a se apropia mai rapid de Uniunea Europeană. Declarația a fost făcută de comisarul european pentru Economie și Productivitate, Valdis Dombrovskis, întrebat care sunt cele trei probleme economice ce împiedică accelerarea integrării europene a țării.

Potrivit oficialului european, Republica Moldova a făcut deja progrese importante în integrarea economică în UE, inclusiv prin aderarea la diverse programe europene, participarea la SEPA, aplicarea regimului „Roam Like at Home” și valorificarea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător.

„Din punctul meu de vedere, eu cred că mergem bine”, a declarat Dombrovskis.

El a subliniat că integrarea economică a Republicii Moldova în Uniunea Europeană are loc deja, iar relațiile comerciale și investiționale sunt tot mai strânse. Potrivit acestuia, aproximativ 57% din exporturile Republicii Moldova sunt orientate spre piața UE, în timp ce circa 70% din investițiile străine directe provin din Uniunea Europeană.

Una dintre principalele vulnerabilități rămâne însă sectorul energetic. Dombrovskis a menționat că sunt implementate proiecte majore de infrastructură pentru integrarea Republicii Moldova în rețelele și piețele europene de electricitate și gaze și pentru reducerea dependenței de livrările din Rusia.

O altă problemă indicată de comisar este mediul de afaceri și investițional. Potrivit lui, companiile europene sunt interesate să-și consolideze prezența în Republica Moldova, însă pentru aceasta este necesar un climat mai favorabil investițiilor.

În același timp, Dombrovskis a accentuat importanța menținerii unor fundamente macroeconomice solide, condiție esențială pentru atragerea investițiilor și accelerarea integrării economice.

Oficialul european a precizat că aceste probleme sunt abordate inclusiv prin Planul de Creștere pentru Republica Moldova, care urmărește accelerarea reformelor și apropierea economiei moldovenești de piața unică europeană.