Șefa adjunctă de la Biroul Național de Statistică, Aurelia Spătaru, a primit donații de peste 600.000 de lei de la mama. Banii i-au fost transmiși în perioada 2023-2024.

Conform Autorității Naționale pentru Integritate, a parvenit o sesizare. Drept urmare, inspectorii au inițiat controlul averii funcționarei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit lor, în 2023 oficiala a primit de la mama sa 200.000 de lei. Un an mai târziu, femeia i-a acordat fiicei alte 420.000 de lei. Funcționara a utilizat banii pentru a cumpăra mașină și un apartament.

„Valoarea cumulată a acestor donații (620.000 lei) într-un interval relativ scurt, corelată cu achiziționarea unor bunuri de valoare semnificativă (autoturism în anul 2023 și imobil în anul 2024), ridică suspiciuni privind existența unor surse financiare nedeclarate sau disimulate sub forma donațiilor”, se arată în actul de inițiere.

Conform documentului, înainte de achizițiile respective, Spătaru și-a înstrăinat mașina și locuința pe care le-a deținut și a contractat un credit. Respectiv, responsabilii de la ANI au considerat că „verificarea disponibilității financiare a mamei sale de a efectua asemenea donații”, poate fi posibilă doar în cadrul unei proceduri de control al averii și a intereselor personale.

#ANI #avere #BNS #directoare adjunctă #donatii

Republica Moldova nu are posibilitatea de a cumpăra cantități mari de gaze naturale exact în perioadele în care prețurile sunt cele mai avantajoase, din cauza capacităților limitate de stocare și a infrastructurii disponibile, a declarat directorul general al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexandru Ursu, scrie Bani.md.

„Nu prea aveam posibilitatea noi, ca țară, să procurăm gaze atunci când mi se pare că e ieftin. Chiar dacă am ști că azi e cel mai ieftin din an, ce să faci cu acest gaz?”, a declarat Ursu.

Potrivit directorului ANRE, una dintre opțiunile analizate pentru Republica Moldova este depozitarea gazelor în Ucraina. Această variantă vine însă cu riscuri semnificative, pe care autoritățile și companiile moldovenești nu și le pot asuma cu ușurință.

Ursu afirmă că, deși sunt oferite reduceri la tarifele de tranzit și există coridoare speciale pentru transportarea și stocarea gazelor în Ucraina, companiile internaționale continuă să manifeste prudență și evită să păstreze acolo volume mari de gaze.

O altă posibilitate ar fi utilizarea depozitelor subterane din România. Capacitatea totală a acestora este de aproximativ 3 miliarde de metri cubi, în timp ce consumul anual al Republicii Moldova se ridică la circa 900 de milioane de metri cubi.

„E gata oare România să ne dea o treime dedicată nouă? Nu”, a explicat directorul ANRE, sugerând că Republica Moldova nu poate conta pe rezervarea unei capacități atât de mari exclusiv pentru propriile necesități.

Alexandru Ursu subliniază că problema de fond constă în lipsa propriilor capacități importante de depozitare și a unor surse interne semnificative de gaze naturale.

„Nu e așa de simplu să-l depozitezi. N-avem nici depozite, n-avem surse de gaze naturale”, a declarat șeful ANRE.

În aceste condiții, chiar și în perioadele în care cotațiile internaționale ale gazelor scad puternic, Republica Moldova are posibilități limitate de a cumpăra anticipat volume mari pentru perioadele următoare, fiind dependentă de capacitatea de stocare disponibilă în alte state și de condițiile de acces la aceasta.