Șefa adjunctă de la Biroul Național de Statistică, Aurelia Spătaru, a primit donații de peste 600.000 de lei de la mama. Banii i-au fost transmiși în perioada 2023-2024.

Conform Autorității Naționale pentru Integritate, a parvenit o sesizare. Drept urmare, inspectorii au inițiat controlul averii funcționarei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit lor, în 2023 oficiala a primit de la mama sa 200.000 de lei. Un an mai târziu, femeia i-a acordat fiicei alte 420.000 de lei. Funcționara a utilizat banii pentru a cumpăra mașină și un apartament.

„Valoarea cumulată a acestor donații (620.000 lei) într-un interval relativ scurt, corelată cu achiziționarea unor bunuri de valoare semnificativă (autoturism în anul 2023 și imobil în anul 2024), ridică suspiciuni privind existența unor surse financiare nedeclarate sau disimulate sub forma donațiilor”, se arată în actul de inițiere.

Conform documentului, înainte de achizițiile respective, Spătaru și-a înstrăinat mașina și locuința pe care le-a deținut și a contractat un credit. Respectiv, responsabilii de la ANI au considerat că „verificarea disponibilității financiare a mamei sale de a efectua asemenea donații”, poate fi posibilă doar în cadrul unei proceduri de control al averii și a intereselor personale.

#ANI #avere #BNS #directoare adjunctă #donatii

Uniunea Europeană a acordat Spaniei miercuri, 9 septembrie, un ajutor de urgență de circa 115 milioane de euro pentru a o sprijini în gestionarea situației din exclava Ceuta după sosirea masivă și ilegală a circa 70.000 de migranți dinspre Maroc la sfârșitul lui iulie, transmite Agerpres.

„Fondurile vor servi în special la întărirea supravegherii frontierelor, achiziția de echipamente precum camere cu termoviziune și desfășurarea de personal suplimentar”, a precizat Comisia Europeană.

Ajutorul, în valoare totală de 114,7 milioane de euro, vizează, de asemenea, sprijinirea returnării persoanelor aflate în situație ilegală în Ceuta și mărirea capacităților de primire în enclava spaniolă pentru minorii neînsoțiți, potrivit Bruxelles-ului.

Peste 70.000 de migranți au intrat cu forța în Ceuta pe 30 și 31 iulie, pe jos sau înot. Ceuta este una dintre cele două frontiere terestre dintre Europa și Africa, alături de celălalt teritoriu spaniol, Melilla. Acest aflux a dus la zeci de decese și dispariții.

Majoritatea migranților au plecat între timp, dar câteva mii – 5.000, potrivit guvernului prim-ministrului Pedro Sánchez, sau cel puțin 10.000, potrivit autorităților locale – sunt încă în Ceuta, mulți dormind pe străzi și pe plaje.

Președintele exclavei, Juan Jesus Vivas, a cerut marți ajutorul Uniunii Europene pentru asigurarea integrității acestui teritoriu.

„Vom cere să existe o prezență permanentă a Europei la Ceuta”, în special prin intermediul agenției Frontex, a declarat el la Bruxelles înaintea întâlnirii de marți cu comisarul pentru problemele migrației, Magnus Brunner, și cu comisarul pentru Mediterana, Dubravka Suica.

Vivas, membru al Partidului Popular (dreapta), a acuzat Marocul că s-a aflat în spatele celui mai recent aflux masiv de persoane, „prin acțiune sau prin omisiune”.

În schimb, prim-ministrul socialist Pedro Sánchez a dat asigurări joi în parlament că niciun serviciu de informații „nu a prezentat guvernului probe solide că Marocul ar fi planificat sau orchestrat” acest aflux brusc de migranți.

Însă dubiile cu privire la rolul Marocului s-au intensificat săptămâna trecută după dezvăluirea unui raport al poliției, care evidenția „permisivitatea” forțelor de securitate ale acestei țări în timpul crizei.

Justiția spaniolă a deschis luni o anchetă cu privire la criza migranților, bazându-se în principal pe acest raport.