Șefa adjunctă de la Biroul Național de Statistică, Aurelia Spătaru, a primit donații de peste 600.000 de lei de la mama. Banii i-au fost transmiși în perioada 2023-2024.

Conform Autorității Naționale pentru Integritate, a parvenit o sesizare. Drept urmare, inspectorii au inițiat controlul averii funcționarei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit lor, în 2023 oficiala a primit de la mama sa 200.000 de lei. Un an mai târziu, femeia i-a acordat fiicei alte 420.000 de lei. Funcționara a utilizat banii pentru a cumpăra mașină și un apartament.

„Valoarea cumulată a acestor donații (620.000 lei) într-un interval relativ scurt, corelată cu achiziționarea unor bunuri de valoare semnificativă (autoturism în anul 2023 și imobil în anul 2024), ridică suspiciuni privind existența unor surse financiare nedeclarate sau disimulate sub forma donațiilor”, se arată în actul de inițiere.

Conform documentului, înainte de achizițiile respective, Spătaru și-a înstrăinat mașina și locuința pe care le-a deținut și a contractat un credit. Respectiv, responsabilii de la ANI au considerat că „verificarea disponibilității financiare a mamei sale de a efectua asemenea donații”, poate fi posibilă doar în cadrul unei proceduri de control al averii și a intereselor personale.

#ANI #avere #BNS #directoare adjunctă #donatii

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, recunoaște că sistemul de acordare a compensațiilor pentru energie poate fi inechitabil, întrucât persoanele care au contribuit mai mult pot ajunge să primească ajutoare mai mici. Totuși, oficiala susține că programul are un scop social și trebuie să îi sprijine în primul rând pe cei care nu își pot achita facturile. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la Realitatea TV.

„Există o doză de inechitate: pe măsură ce contribui mai mult, primești mai puțin. Dar aș vrea să reiterez că acesta este un fond de vulnerabilitate, care are ca scop să ajute persoanele care efectiv nu își pot achita facturile. Nu am putea lăsa o persoană să moară de foame sau să trăiască în frig doar pentru că, într-o anumită perioadă a vieții, nu a contribuit sau nu a avut capacitatea să contribuie”, a declarat ministra.

Oficiala a explicat și cum sunt luate în calcul veniturile persoanelor care solicită compensații, dar nu au venituri declarate oficial. Potrivit acesteia, autoritățile presupun un venit echivalent cu 50% din salariul mediu pe economie pentru fiecare solicitant, pornind de la ideea că orice persoană are anumite surse de existență.

Ministra a menționat însă că, în pofida acestei metode de calcul, sunt identificate în continuare persoane aflate în situații de sărăcie extremă, care au nevoie de sprijin.