Președintele Parlamentului, Igor Grosu, participă la Conferința Președinților de Parlamente din statele membre ale Uniunii Europene și din țările candidate, desfășurată la Copenhaga, în Danemarca.

Șeful Legislativului a anunțat că programul reuniunii a început cu un eveniment oficial găzduit de Frederik al X-lea, la care au fost prezenți mai mulți președinți de parlamente europene.

Potrivit lui Grosu, agenda conferinței include discuții esențiale privind securitatea Europei, consolidarea democrației, cooperarea parlamentară și parcursul european al Republica Moldova.

„Pentru noi, fiecare participare pe astfel de platforme este o ocazie de a spune clar unde este Moldova, ce reforme facem și de ce aderarea noastră la Uniunea Europeană este importantă atât pentru cetățenii noștri, cât și pentru Europa”, a declarat președintele Parlamentului.

Oficialul a subliniat că astfel de reuniuni oferă oportunitatea promovării agendei europene a Republicii Moldova și consolidării dialogului cu partenerii din Uniunea Europeană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Igor Grosu va avea întrevederi bilaterale cu omologii săi din mai multe state europene, inclusiv cu președintele Senatului Regatului Belgiei, cu președintele Parlamentului Albaniei, Niko Peleshi, cu președintele Adunării Naționale a Republicii Slovenia, Zoran Stevanovic, cu președintele Consiliului Național al Republicii Slovace, Richard Rasi, și cu Mareșalul Seimului Republicii Polone, Wlodzimierz Czarzasty.

De asemenea, șeful legislativului se va întâlni cu membrii diasporei moldovenești din Danemarca, discuțiile vizând realitățile din Republica Moldova, prioritățile de dezvoltare ale țării, parcursul european și etapele procesului de aderare la Uniunea Europeană.

Agenda vizitei include și o deplasare la Agenția Daneză pentru Managementul Situațiilor de Urgență, unde oficialul moldovean va putea prelua bune practici în domeniu.

Conferința Președinților Parlamentelor din Uniunea Europeană reprezintă un forum de dialog și schimb de experiență privind rolul și responsabilitățile parlamentelor naționale în arhitectura europeană, precum și cooperarea interparlamentară în domeniul afacerilor europene. La reuniune participă președinții parlamentelor statelor membre ale UE, președintele Parlamentului European, președinții parlamentelor țărilor candidate și reprezentanți ai statelor partenere.

#Copenhaga #Danemarca #Grosu

Meta va plăti aproximativ 17,1 miliarde de dolari pentru a închide unul dintre cele mai ample litigii din Statele Unite privind siguranța copiilor pe internet. Acordul a fost acceptat de 47 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii și vine după o serie de înfrângeri suferite de companie în instanță.

În cadrul înțelegerii, compania care deține Instagram și Facebook s-a angajat nu doar să achite o sumă uriașă, ci și să introducă noi măsuri pentru protejarea utilizatorilor adolescenți.

Printre modificările anunțate se numără limitarea utilizării Instagram și Facebook de către adolescenți la două ore pe zi, oprirea funcției de derulare infinită și restricționarea utilizării platformelor în intervalul 00:00–06:00. De asemenea, notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de școală, între 08:00 și 15:00.

Înțelegerea a fost negociată de noul director juridic al Meta, C.J. Mahoney, cu aprobarea personală a lui Mark Zuckerberg. Compania a încercat astfel să evite un proces federal de amploare în California, unde mai multe state susțineau că produsele Meta au fost concepute într-un mod care poate crea dependență și poate afecta sănătatea și siguranța copiilor.

Meta, presată de mai multe înfrângeri în instanță

Presiunea asupra companiei a crescut după ce Meta a pierdut două procese importante în luna martie. Într-unul dintre cazuri, compania a fost acuzată că platformele sale au contribuit la problemele de sănătate mintală ale utilizatorilor tineri. Ulterior, pe 10 august, o curte federală de apel a respins încercarea Meta de a bloca procesele invocând protecția oferită de Secțiunea 230 din legislația americană și Primul Amendament.

În procesul de la Oakland, statele solicitau penalități care puteau ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari, precum și modificări ale platformelor. În cele din urmă, cele 47 de state participante au acceptat acordul. Texasul, care nu s-a alăturat inițial înțelegerii, a ajuns ulterior la un acord separat cu Meta, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, însoțit de măsuri similare pentru protecția tinerilor.

Meta se confruntă însă în continuare cu mii de alte procese intentate de adolescenți, familii și districte școlare. Un alt proces major este programat pentru luna octombrie, în California. Compania susține că are în continuare încredere că poate câștiga aceste litigii.