În Republica Moldova, limba găgăuză rămâne un element esențial al identității culturale, însă specialiștii avertizează că utilizarea ei este în scădere, în special în rândul tinerilor.

În acest context, la Chișinău are loc Conferința Internațională „Păstrarea, dezvoltarea și promovarea limbii găgăuze în spațiul multilingv al Republicii Moldova”, unde autorități, experți internaționali și reprezentanți ai mediului educațional caută soluții concrete.

Tema centrală: cum poate fi nu doar păstrată, ci și revitalizată limba găgăuză.

„Evenimentul de astăzi urmărește crearea unei platforme de dialog între reprezentanții mediului educațional, instituțional, științific și ai societății civile pentru a identifica soluții concrete și sustenabile pentru a revitaliza limba găgăuză. Dezvoltarea implică dialog și participare activă în viața întregii societăți. De aceea, trebuie să înțelegem că păstrarea limbii găgăuze și învățarea limbii române sunt două laturi ale aceleiași monede”, a declarat Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu.

Discuțiile includ și exemple europene care arată că limbile minoritare pot fi protejate și dezvoltate eficient.

„ Limba Găgăuză este patrimoniul Republicii Moldova și pentru a păstra această limbă este responsabilitatea întregii societăți și aici noi avem nevoie de dialog și cooperare, între autorități. mediu academic și întreaga societate. Anume în acest caz CMI oferă spațiu de dialog pentru a discuta anumite provocări și de a găsi soluții comune. CMI – Fundația pentru Pace Martti Ahtisaari, aduce experiență internațională, expertiză și la fel bunele practici europene. Noi lucrăm strâns cu autoritățile naționale, regionale, inclusiv Ministerul Educației și Cercetării…că deja sunt cazuri de succes de exemplu Tirolul de Sud, Italia, undă păstrarea limbilor minorităților a fost una de succes”, a subliniat Natalia Djandjgava, Manageră de țară, CMI – Fundația pentru Pace Martti Ahtisaari.

Educația rămâne un pilon central, iar autoritățile vin cu măsuri pentru susținerea limbii găgăuze în sistemul de învățământ.

„Mai nou avem aprobat și acest plan pentru promovarea și dezvoltarea limbii găgăuzii, care vine și cu un buget de peste un milion de lei, prin care anual vom susține suplimentare a eforturilor care deja există, pe partea de formare a cadrelor didactice, pe curiculum, pe materiale didactice și suplimentare care să fie pus la dispoziție, ca să impulsionăm și să susținem nivelul de cunoaștere și dezvoltarea limbii”, a menționat Dan Perciun, Ministrul Educației și Cercetării.

La nivel local, specialiștii atrag atenția asupra provocărilor existente, dar și asupra noilor oportunități oferite de tehnologie.

„Astăzi tehnologiile informaționale ne permit să fim parte a unei lumi mai mari și, în primul rând, să sprijinim diaspora găgăuză, care trăiește în diferite țări ale lumii – Turcia, Rusia, Ucraina, Germania, Italia. Este nevoie de foarte multe instrumente moderne noi, de resurse media, de formate interactive, pentru ca acestea să fie interesante și utile, iar materialele trebuie prezentate într-un mod modern, adaptat cerințelor și dorințelor tinerilor”, a spus Irina Constantinova, Directoarea Centrului de Cercetări Științifice al Găgăuziei „M.V. Marunevici”.

În acest context, în acord cu experiențele altor state europene privind revitalizarea limbilor vulnerabile, au fost evidențiate principalele direcții de acțiune în acest proces.

„Educația este poate primul aspect pe care l-aș menționa. Începerea educării elevilor de la o vârstă foarte fragedă este importantă. De asemenea, vizibilitatea publică – utilizarea limbii în instituțiile publice și în administrație – ajută foarte mult. Dar, în cele din urmă, este vorba despre utilizarea limbii în familie și în viața publică, în cadrul comunităților, precum și despre dezvoltarea unui sentiment de mândrie față de propria limbă”, a conchis Petra Lärke, Ambasadoarea Suediei în Republica Moldova.

Promovarea limbii găgăuze este un proces complex, care necesită o abordare coerentă, ce reunește politicile publice, educația, implicarea comunității și o prezență mai vizibilă în societate.

Evenimentul a fost co-organizat de CMI – Fundația pentru Pace Martti Ahtisaari în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova, în cooperare cu instituții academice și autorități din Găgăuzia, cu suportul Suediei.

#CMI #identitati #limba gagauza #limba minoritară #Maia Sandu

Peste 3.000 de camioane au traversat în ultimele 24 de ore punctele vamale ale Republicii Moldova, în ambele direcții. Traficul este în creștere din cauza exporturilor de cereale, a schimbării rutelor comerciale și a numărului mai mare de transporturi de mărfuri din Ucraina care tranzitează țara noastră, anunță Serviciul Vamal (SV).

Pentru a evita cozile la frontieră, autoritățile le recomandă transportatorilor să aleagă punctul de trecere în funcție de traseu și de tipul mărfurilor transportate. Cei care merg spre Leușeni–Albița sau Sculeni–Sculeni cu camioane goale pot opta, în funcție de itinerar, pentru punctele de trecere Cahul–Oancea sau Costești–Stânca.

În cazul camioanelor care transportă marfă, alegerea traseului depinde și de controalele necesare. De exemplu, dacă mărfurile trebuie să treacă prin verificări fitosanitare sau sanitar-veterinare, transportatorii trebuie să aleagă un punct vamal unde sunt disponibile aceste servicii. Totodată, prin Cahul–Oancea pot ieși din țară camioanele încărcate cu mărfuri ale companiilor care au statut de operator economic autorizat (AEO).

Pentru a reduce timpul de așteptare la Costești–Stânca, transportatorii pot folosi sistemul de programare electronică BQS. Acesta le permite să își planifice din timp plecarea de la depozit și sosirea la frontieră.

SV recomandă și folosirea sistemului NCTS, prin care declarația de tranzit poate fi completată și transmisă electronic înainte ca camionul să ajungă la frontieră. În acest fel, autoritățile vamale pot primi din timp informațiile necesare pentru pregătirea formalităților.

De asemenea, transportatorii pot depune în avans declarația sumară de intrare în Uniunea Europeană (ENS), inclusiv de pe teritoriul Republicii Moldova, dacă au acces la sistemele informatice necesare. Această declarație este obligatorie pentru intrarea mărfurilor în UE și trebuie depusă separat de declarația de tranzit prin NCTS.

Pentru a evita aglomerația, autoritățile recomandă transportatorilor să își împartă cursele pe zile și intervale orare diferite și să verifice situația traficului înainte de plecare. De asemenea, pregătirea din timp a documentelor necesare poate grăbi trecerea frontierei.

SV menționează că ține legătura cu autoritățile din România pentru a coordona activitatea la punctele de trecere. În posturile cu trafic intens a fost suplimentat personalul, iar cele două părți caută soluții pentru a procesa mai repede camioanele și a folosi cât mai eficient infrastructura existentă.