Peste 40 de acțiuni de urmărire penală în 16 regiuni au fost desfășurate de Poliția Națională a Ucrainei. Este vorba de o anchetă ce vizează conducători actuali și foști ai centrelor teritoriale de recrutare, suspectați de îmbogățire ilicită și declararea falsă a averilor în valoare de aproape 92 de milioane de hrivne, scrie Unian.

Potrivit autorităților, în urma descinderilor au fost ridicate automobile, motociclete și sume importante de bani în valută națională și străină. De asemenea, au fost întocmite peste 150 de procese-verbale pentru contravenții legate de corupție.

Unul dintre cazurile investigate îl vizează pe șeful unui centru teritorial din Odesa, care, în perioada exercitării funcției, și-ar fi majorat semnificativ averea, acumulând bunuri în valoare de peste 45 de milioane de grivne.

Totodată, anchetatorii au identificat discrepanțe majore între averile declarate și cele reale în cazul altor funcționari. De exemplu, în cazul unui adjunct al șefului unui centru regional, diferența ar fi de circa 10 milioane de grivne, iar în cazul unui fost ofițer responsabil de recrutare – de aproximativ 6,6 milioane de grivne.

Autoritățile ucrainene anunță că sunt în desfășurare procedurile necesare pentru înaintarea oficială a acuzațiilor împotriva persoanelor vizate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#hrivne #Percheziții #Ucraina

Președintele rus Vladimir Putin îl primește sâmbătă, la Kremlin, pe liderul belarus Aleksandr Lukașenko, într-o întâlnire dedicată unor subiecte de securitate considerate deosebit de importante. Vizita are loc într-un moment în care Belarusul își intensifică exercițiile și verificările privind capacitatea de luptă a armatei.

Lukașenko a declarat înainte de plecarea spre Rusia că vizita sa are ca obiectiv discutarea unor chestiuni de importanță majoră, care nu pot fi soluționate la nivelul unor delegații mai mici. Întâlnirea are loc după ce liderul de la Minsk a ordonat o inspecție generală a capacității de luptă a forțelor armate belaruse. Potrivit informațiilor relatate de presa internațională, una dintre brigăzi urmează să părăsească baza permanentă și să primească noi misiuni.

În același timp, la Kiev cresc îngrijorările privind eventuale noi mobilizări în Rusia. Serviciile secrete ucrainene susțin că Moscova ar intenționa să recruteze 300.000 de militari în acest an și încă 300.000 în 2027, pe fondul pierderilor de pe frontul din Ucraina și al scăderii numărului de voluntari. Potrivit estimărilor Kievului, un eventual anunț privind mobilizarea ar putea fi făcut după alegerile din septembrie.

Belarus își consolidează capacitățile militare

În august, Belarusul a anunțat și formarea unei noi brigăzi de asalt aerian în apropierea frontierei cu Ucraina, în regiunea Gomel. Evoluțiile militare de la Minsk au alimentat speculațiile privind posibilitatea implicării mai directe a Belarusului în războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

Anterior, The Wall Street Journal, citând surse familiarizate cu situația, a relatat că Vladimir Putin i-ar fi cerut lui Lukașenko să deschidă un nou front împotriva Ucrainei. Potrivit publicației, Rusia ar fi dorit inclusiv să folosească teritoriul Belarusului pentru operațiuni împotriva statelor NATO din vecinătate, inclusiv pentru lansarea unor drone.

Aceste informații nu înseamnă însă că un atac asupra NATO este iminent. Ele reflectă temeri și evaluări privind posibile scenarii militare, într-un context regional tot mai tensionat.

Președintele francez Emmanuel Macron l-ar fi avertizat pe Lukașenko, într-o convorbire telefonică, să nu implice Belarusul în război. La rândul său, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a atras atenția asupra dezvoltării infrastructurii militare belaruse de-a lungul frontierei cu Ucraina, despre care spune că ar putea fi utilizată într-o eventuală agresiune.