Despre mica și marea corupție, implicarea femeilor și bărbaților în acte de corupție și accesul femeilor din Republica Moldova în funcții de conducere este studiul intitulat “Corupție, anticorupție și egalitatea de gen”, realizat de Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC). Acesta prezintă femeile drept manageri ai sărăciei și birocrației în familie, fiind la fel de mult implicate în acte de corupție, doar la un alt nivel decât al bărbaților.

„Nu există gen coruptibil – bărbat sau femeie. Și unii, și alții săvârșesc fapte de corupție.

Din studiul nostru am putut observa că marea corupție presupune, în principal, implicarea bărbaților, iar mica corupție presupune implicarea majoritară a femeilor. Mica corupție este caracteristică servicilor sociale, acolo unde femeia are mai multe atribuții, în special în domeniul educației, al serviciilor publice, rutină și domeniul sănătății”, precizează Natalia Roșca, autoarea studiului “Corupție, anticorupție și criteriul de gen”.

Evghenia Bordeianu este protagonista unui documentar realizat de Grupul Media Realitatea. Femeia povestește despre colectările informale din grădiniță și presiunea la care a fost supusă de părinți și administrația instituției de învățământ, odată ce a refuzat să achite pentru lucrările de reparație din grupă.

„Ni s-a spus o listă întreagă la care trebuie să contribuim financiar: schimbarea geamurilor în dormitorul copiilor, linoleumul, totodată dacă schimbăm geamurile, să schimbăm și tapetele, și este nevoie și electricitatea de schimbat. A fost o zi în noiembrie când am depus 17 petiții la toate organele posibile: Avocatul Copilului, CNA, Pretură, Direcția Educație, Ministerul Educației, Ministerul Finanțelor etc. Banii au fost alocați, geamurile au fost schimbate.

Eu am fost intimidată în cadrul grădiniței date de către administrația instituției, care mi-a spus direct: “Nu merge contra sistemului, că sistemul este așa, nu te-ai găsit tu cea mai deșteaptă. Eu am activat o viață aici aici și am condus instituția”. Tu ești părinte bun, atât timp cât contribui și nu raportezi, nu le faci probleme, dar nu le pasă lor de integritate, de corectitudine”, susține Evghenia Bordeianu, o femeie din Chișinău, mamă a doi copii.

„Nu tolerăm astfel de practici sub nicio formă. Sunt interzise categoric colectările directe de către cadrele didactice sau instituțiile de învățământ a anumitor surse financiare. Anumite colectări financiare pentru plata salarială a cadrului didactic sunt interzise categoric. În acest sens am emis și mai multe ordine. Constatăm, cu regret, că inițiativa vine de foarte multe ori din partea grupurilor de părinți.

Conform legii, părinții au dreptul legal să facă anumite donații pentru îmbunătățirea condițiilor de studii, inclusiv lucrări de reparații, doar că nu se donează sume instituției de învățământ, ci asociației părintești, fără a fi presați ceilalți părinți. Noi sugerăm ca acest tip de donații să nu existe în instituții, pentru a scoate oricare neînțelegere între părinți”, susține Andrei Pavaloi, șef adjunc al Direcției Generale Educație, Tineret și Sport.

În timp ce autoritățile din educație declară că luptă cu fenomenul corupției și condamnă colectările ilegale din instituțiile de învățământ, societatea civilă afirmă contrariul.

„Tot ce se face, în mare parte, se face de bifă sau s-a făcut până acum de bifă. Fenomenul corupției din educație este unul care este convenabil sistemului și este convenabil inclusiv și din punct de vedere politic, fiindcă scoate presiune financiară de pe Guvern, de pe Ministerul Finanțelor.

Atunci când părinții își asumă, vrând sau nevrând, să repare clasele, să construiască terenuri de joacă, să doteze instituția cu tehnica necesară, atunci e mai puțină presiune pe autoritățile publice care trebuie să facă, de fapt, acest lucru”, afirmă Ala Revenco, președinta Asociației Obștești “Părinți Solidari”.

Educația este domeniul pe care autoritățile ar trebui să pună accent în lupta împotriva fenomenului corupției în Republica Moldova, susține președinta CAPC, Galina Bostan.

„Elementele de bază în prevenirea corupției sunt educația. Educația în sens larg: de la școală până la elaborarea politicilor de stat. Corupția este inclusiv despre ce este bine și ce este rău. Noi trebuie să dezvoltăm o cultură a integrității pentru societatea noastră.

Uneori lucrurile evoluează, alteori, cu părere de rău, degradează, dar depinde de noi cât de corecți vom fi și cât de mult vom cere de la instituțiile de stat, de la cei care ne guvernează, să fie integri. Totul depinde de cererea noastră”, precizează Galina Bostan, președinta Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției.

„Copiii de azi o să devină copiii mari de mâine, care vor conduce această țară. Valoarea cea mai importantă este omul, nu sunt banii. Și noi trebuie să transmitem copiilor noștri valori corecte”, încheie Evghenia Bordeianu.

La baza realizării materialului video a stat studiul „Corupție, anticorupție și criteriul de gen”, elaborat de Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC), în cadrul proiectului „Core support to the CAPC”, implementat cu sprijinul Suediei. Opiniile exprimate reflectă poziția autorilor și nu reprezintă în mod neapărat punctul de vedere al Suediei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#coruptie #documentar

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.