Curtea de Conturi a Uniunii Europene critică lipsa de transparență în utilizarea miliardelor de euro din fondul european de redresare post-COVID și atrage atenția, în special, asupra Franței, care nu a putut furniza numele unei părți dintre beneficiarii finali ai banilor, relatează AFP.
Raportul publicat miercuri vizează modul în care au fost folosite fondurile din planul lansat de UE în 2020, după pandemia de COVID-19. Programul includea 577 de miliarde de euro sub formă de subvenții și împrumuturi acordate statelor membre pentru a face față efectelor economice și sociale ale crizei sanitare.
Auditorii europeni au analizat utilizarea fondurilor în zece state: Austria, Bulgaria, Estonia, Franța, Germania, Letonia, Malta, Țările de Jos, România și Spania. Verificările au urmărit traseul banilor până la beneficiarii finali = atât companii, cât și cetățeni.
Potrivit Curții de Conturi a UE, „banii pot fi urmăriți” în toate țările auditate, însă colectarea informațiilor este, în practică, uneori dificilă.
Raportul critică în mod special Franța pentru „incapacitatea” de a furniza numele unei părți dintre beneficiarii planului de redresare. Autoritățile franceze au explicat auditorilor europeni că „era prea greu din punct de vedere administrativ să colecteze informații despre beneficiarii finali și sumele plătite”.
Instituția europeană mai semnalează și lipsa unor date sistematice privind cheltuielile reale efectuate prin acest mecanism.
„În mai multe țări, costul real al majorității măsurilor finalizate a fost în cele din urmă mai mic decât previziunile. Dacă această tendință se va confirma, suma totală a finanțării primite de anumite state membre ar putea să difere considerabil de cea a costurilor reale”, se arată în raportul instituției cu sediul la Luxemburg, potrivit Agerpres.
Curtea de Conturi avertizează că aceste lacune privind transparența și trasabilitatea fondurilor „vor trebui să fie eliminate în viitoarele bugete ale UE”.
Comisia Europeană a reacționat la raport și a apărat mecanismul de finanțare, invocând contextul excepțional al pandemiei.
„Spre deosebire de mecanismele tradiționale de finanțare ale UE – care de obicei rambursează costurile suportate -, acest mecanism deblochează fonduri doar după ce statele membre au atins obiectivele convenite anterior”, a transmis Executivul european.
Totodată, Comisia Europeană susține că „această abordare s-a dovedit eficientă, garantând că fondurile UE sunt îndreptate către rezultate tangibile, permițând în același timp Comisiei să verifice în mod riguros implementarea înainte de decontare”.
