UPDATE Dronele care au survolat spațiul aerian din Letonia au avariat patru rezervoare de petrol, care nu conțineau produse petroliere la momentul incidentului. Unul dintre rezervoare avea o suprafață de aproximativ 30 de metri pătrați.

În urma verificărilor efectuate cu ajutorul unei camere de termoviziune, autoritățile au constatat că nu a fost detectată nicio temperatură ridicată în interiorul rezervoarelor afectate.

La fața locului a intervenit o echipă de pompieri, sprijinită de șase autocisterne și autoscări, pentru gestionarea situației și evaluarea pagubelor.

ȘTIREA INIȚIALĂ Două drone care au pătruns dinspre Rusia în spațiul aerian al Letoniei s-au prăbușit în dimineața zilei de 7 mai, iar autoritățile au instituit măsuri sporite de securitate în mai multe regiuni din apropierea graniței, relatează presa locală.

Unul dintre aparatele de zbor fără pilot s-a prăbușit pe o stradă unde se află un depozit petrolier din orașul Rezekne, situat la aproximativ 40 de kilometri de frontiera cu Rusia.

Serviciul leton pentru situații de urgență a anunțat că, după verificarea rezervoarelor petroliere cu ajutorul camerelor termice, nu au fost depistate temperaturi ridicate sau risc de incendiu.

La fața locului intervin echipele de urgență, iar poliția a izolat zona afectată. Deocamdată, locul în care s-a prăbușit a doua dronă nu a fost identificat.

Ministrul leton al Apărării, Andris Spruds, a declarat că se deplasează în regiunea Rezekne și a avertizat că situația rămâne complicată.

„În prezent, Forțele Armate Naționale, împreună cu aliații NATO, asigură controlul maxim al spațiului aerian; în aer se află și avioane de vânătoare”, a spus oficialul.

Acesta a adăugat că Ucraina „are tot dreptul să se apere și să lovească ținte de pe teritoriul Rusiei”.

„La prima vedere, există posibilitatea ca acestea să fie drone care vizau ținte din Rusia de pe partea ucraineană. Dar aceasta este doar o presupunere; informația trebuie verificată”, a mai declarat ministrul.

Din motive de securitate, orele au fost suspendate miercuri în toate instituțiile de învățământ din Rezekne și din raioanele Rezekne și Ludza.

Pe 3 mai, autoritățile din Letonia și Estonia au avertizat populația privind posibile amenințări cu drone. În aceeași perioadă, o dronă a încălcat și spațiul aerian al Finlandei, în apropierea frontierei cu Rusia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Letonia #NATO #Rusia

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.