Energia revine în centrul tensiunilor globale, conform președintelui Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, care citează o prognoză a Trading Economics. Această estimare indică un posibil salt al prețului petrolului către 110 dolari pe baril în al doilea trimestru din 2026, urmat de o creștere etapizată până la 124 de dolari în primul trimestru din 2027. Specialistul consideră aceste cifre un semnal de alarmă ce indică o schimbare de paradigmă în dinamica puterii mondiale.

Situația tensionată din Orientul Mijlociu, în special posibilitatea menținerii blocadei navale în Strâmtoare, susține acest scenariu de scumpire. Iranul a propus Statelor Unite un plan în 14 puncte pentru încetarea războiului, solicitând ridicarea sancțiunilor și a blocadei, precum și retragerea forțelor americane. Totuși, deoarece aceste condiții sunt dificil de acceptat pentru SUA, blocajele logistice ar putea persista, împingând prețurile în sus, transmite Antena 3 CNN.

Pe piața petrolului există însă o discrepanță majoră între prognoze, fiind descrisă ca o „piață ruptă în două”. În timp ce unele analize prevăd creșteri extreme cauzate de oferta constrânsă, instituții precum Energy Information Administration anticipează o scădere spre 76 de dolari în 2027. Mai mult, J.P. Morgan estimează prețuri chiar mai mici, situate în jurul valorii de 60 de dolari pe baril.

Dacă se materializează scenariul prețurilor ridicate, acesta nu va fi rezultatul unei cereri economice explozive, ci al riscurilor geopolitice și al conflictelor. Petrolul scump este asociat mai degrabă cu încetinirea economiei globale decât cu o creștere sănătoasă. Perturbările regionale pot genera creșteri semnificative care să afecteze stabilitatea financiară internațională.

Europa este considerată „marele vulnerabil” în acest context, cu implicații directe și incomode inclusiv pentru România. Printre efectele anticipate se numără o inflație persistentă alimentată de costurile energiei și transportului, presiune pe sectorul industrial și stagnare economică. Economiile dependente de importuri devin primele victime, costurile transmițându-se în lanț de la combustibil la alimente.

Dumitru Chisăliță subliniază că piața petrolului nu mai este determinată de factori pur economici, ci a redevenit un instrument de putere globală. Dacă în anii 2010 piața era influențată de tehnologie și supraproducție, deceniul actual este marcat de incertitudine și confruntări. În final, indiferent de scenariul care va domina, consumatorul final rămâne cel care va plăti nota de plată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Asociația Energia Inteligentă (AEI)#baril de petrol #Dumitru Chisăliță #pretul petrolului

Prim-ministrul Vasile Tofan spune că înțelege nemulțumirea oamenilor față de majorarea salariilor deputaților, mai ales în contextul în care populației i se cere să facă economii, iar pensiile nu pot fi majorate din lipsă de bani. Totuși, șeful Guvernului consideră că statul trebuie să ofere salarii decente pentru a atrage oameni competenți în Parlament și pentru a reduce riscul de corupție. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la TV8.

Întrebat dacă a susținut personal majorarea, premierul a răspuns că este „un jucător de echipă” și că înțelege argumentul potrivit căruia salariile mici pot favoriza corupția.

Tofan a explicat că unii oameni renunță la locuri de muncă mai bine plătite în sectorul privat pentru a activa în instituțiile statului, însă veniturile din sectorul public nu le permit întotdeauna să-și întrețină familiile.

În același timp, premierul a criticat situațiile în care persoane care au lucrat toată viața în sectorul public, cu salarii oficiale mici, dețin case și mașini, își trimit copiii la școli străine și merg în vacanțe. Acesta s-a întrebat din ce surse provin banii pentru un asemenea stil de viață, dacă nu din salarii.

„Dacă vrem să vină oameni capabili, oameni care pot contribui, trebuie să-i plătim cu salarii cât de cât decente. Până la urmă, sunt oameni care iau decizii care ne pot costa miliarde de lei și vreau să ia decizii bune și să vină oameni capabili în Parlament”, a afirmat premierul.

Totodată, premierul a declarat că nu consideră normal ca salariul președintei țării să fie de două ori mai mic decât cel al unui sudor.