Energia revine în centrul tensiunilor globale, conform președintelui Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, care citează o prognoză a Trading Economics. Această estimare indică un posibil salt al prețului petrolului către 110 dolari pe baril în al doilea trimestru din 2026, urmat de o creștere etapizată până la 124 de dolari în primul trimestru din 2027. Specialistul consideră aceste cifre un semnal de alarmă ce indică o schimbare de paradigmă în dinamica puterii mondiale.
Situația tensionată din Orientul Mijlociu, în special posibilitatea menținerii blocadei navale în Strâmtoare, susține acest scenariu de scumpire. Iranul a propus Statelor Unite un plan în 14 puncte pentru încetarea războiului, solicitând ridicarea sancțiunilor și a blocadei, precum și retragerea forțelor americane. Totuși, deoarece aceste condiții sunt dificil de acceptat pentru SUA, blocajele logistice ar putea persista, împingând prețurile în sus, transmite Antena 3 CNN.
Pe piața petrolului există însă o discrepanță majoră între prognoze, fiind descrisă ca o „piață ruptă în două”. În timp ce unele analize prevăd creșteri extreme cauzate de oferta constrânsă, instituții precum Energy Information Administration anticipează o scădere spre 76 de dolari în 2027. Mai mult, J.P. Morgan estimează prețuri chiar mai mici, situate în jurul valorii de 60 de dolari pe baril.
Dacă se materializează scenariul prețurilor ridicate, acesta nu va fi rezultatul unei cereri economice explozive, ci al riscurilor geopolitice și al conflictelor. Petrolul scump este asociat mai degrabă cu încetinirea economiei globale decât cu o creștere sănătoasă. Perturbările regionale pot genera creșteri semnificative care să afecteze stabilitatea financiară internațională.
Europa este considerată „marele vulnerabil” în acest context, cu implicații directe și incomode inclusiv pentru România. Printre efectele anticipate se numără o inflație persistentă alimentată de costurile energiei și transportului, presiune pe sectorul industrial și stagnare economică. Economiile dependente de importuri devin primele victime, costurile transmițându-se în lanț de la combustibil la alimente.
Dumitru Chisăliță subliniază că piața petrolului nu mai este determinată de factori pur economici, ci a redevenit un instrument de putere globală. Dacă în anii 2010 piața era influențată de tehnologie și supraproducție, deceniul actual este marcat de incertitudine și confruntări. În final, indiferent de scenariul care va domina, consumatorul final rămâne cel care va plăti nota de plată.
