Un articol care prevede că statutul de neutralitate permanentă, dar și caracterul suveran și independent al Republicii Moldova ar putea fi revizuite de Parlament, cu validare ulterioară prin referendum constituțional a fost inclus în proiectul noului Cod privind organizarea și funcționarea Legislativului elaborat de deputații Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS). Documentul a fost examinat și votat azi în prima lectură. În cadrul ședinței, deputata Partidului Mișcarea Alternativa Națională (MAN), Angela Cutasevici, a ridicat o serie de obiecții de ordin constituțional. Aceasta a atras atenția că avizul Guvernului consideră această formulare contrară articolului 142 din Constituție, întrucât ar modifica, direct sau indirect, sensul normei constituționale și ar elimina caracterul exclusiv al aprobării prin referendum, inclusiv pragul constituțional al majorității cetățenilor înscriși pe listele electorale.

„Vreau să mă refer la articol 127 aliniat 2, Revizuirea Constituției. Deci, prin acest articol se spune că dispozițiile privind caracterul suveran, independent și unitar al statului, precum și neutralitatea permanentă, pot fi supuse revizuirii de Parlament cu aprobarea ulterioară prin referendum. Avizul Guvernului spune direct că această formulare contravine articolul 142 din Constituție, pentru că schimbă direct sau indirect sensul normei constituționale și elimină caracterul exclusiv al aprobării prin referendum și omite pragul constituțional al majorității cetățenilor înscriși pe listă electorale. Deci, articolul 142 spune că orice modificare referitoare la neutralitate permanentă a statului, caracterul suveran, independent, unitar, pot fi revizuite numai cu aprobarea lor prin referendum. Întrebarea este cum va fi exclusă această neconstituționalitate? a întrebat Cutasevici?”, a întrebat deputata MAN.

În replică, deputatul PAS Igor Talmazan a admis că ar putea fi vorba despre „o eroare de redactare” și a precizat că textul va fi revizuit.

„Probabil a fost o eroare la redacțional. Am văzut avizul Guvernului cu siguranță la acest aspect. Au mai fost înainteați crici în societate de privitor la aceasta. În procedura de examinare a avizului, cred că va fi redacțional. Voi consulta cu colegii. Adică eu nu pot să mă expun acum din numele la toți coautorii proiectului de legii, dar părerea mea personală e că avizul Guvernului este destul de concludent pe subiectul dat și vom efectua redactarea necesară a textului respectiv…Undeva s-a produs aceaistă eroare. Le cunoaștem, corectăm și mergem mai departe”, a adăugat deputatul PAS.

Precizăm că, potrivit avizului Guvernului, formularea propusă în proiect contravine articolului 142 din Constituție, care stabilește că astfel de modificări pot fi făcute numai prin referendum, cu votul majorității cetățenilor înscriși în listele electorale. Executivul subliniază că textul constituțional oferă trei garanții esențiale: obligativitatea referendumului, existența unui prag electoral clar și imposibilitatea Parlamentului de a decide singur rezultatul final al revizuirii. În opinia Guvernului, proiectul modifică indirect acest echilibru, deoarece permite ca Parlamentul să inițieze și să adopte schimbarea înainte de consultarea cetățenilor prin referendum, ceea ce ar diminua rolul decisiv al poporului în proces. Totodată, avizul atrage atenția că eliminarea termenului „numai” și omiterea pragului de majoritate absolută a alegătorilor ar afecta garanțiile constituționale existente. În concluzie, Guvernul consideră că o astfel de prevedere nu poate fi susținută, întrucât o lege organică nu poate modifica sau diminua reguli stabilite la nivel constituțional.

Proiectul Codului cu privire la organizarea și funcționarea Parlamentului a fost aprobat în prima lectură. Documentul a fost votat de 52 de deputați.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Angela Cutasevici #Igor Talmazan #modificare regulament #Parlamentul

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.