Reprezentanții companiei Double Case susțin că legislația din Republica Moldova privind piața investițiilor ar permite abuzuri și ar restricționa accesul la licențele de broker și consultanță financiară. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă. CEO-ul Double Case, Alexandru Ignat, afirmă că actualul cadru legal ar fi fost construit într-un mod care permite controlul excesiv asupra accesului pe piață și creează condiții pentru favorizarea anumitor companii.

„În Republica Moldova practic nu există concurență reală pe această piață. Există o singură companie care a primit licență în domeniul consultanței financiare. Restul companiilor activează într-o zonă gri, pentru că accesul la licență este extrem de restrictiv”, a declarat Alexandru Ignat.

Acesta susține că legislația și interpretarea ei actuală ar transforma autoritatea de reglementare într-un filtru care poate decide discreționar cine intră și cine nu intră pe piață. Potrivit reprezentanților companiei, după modificările legislative operate în 2025 privind promovarea investițiilor și a contractelor financiare derivate, au fost introduse restricții dure privind publicitatea și promovarea produselor financiare considerate cu risc ridicat, inclusiv CFD-uri, forex și alte instrumente speculative. Reprezentanții Double Case afirmă însă că legea ar fi formulată vag și ar permite interpretări selective.

„Legea este atât de ambiguă, încât poate fi folosită împotriva oricui. Astăzi poate fi lovită o companie. Mâine — alta. În schimb, anumite firme sunt tolerate sau chiar protejate”, a spus Ignat.

Reprezentanții companiei s-au referit și la compania Beyond Investments, singura firmă licențiată pe segmentul consultanței financiare în ultimii ani. Potrivit Double Case, compania promovează ilegal platforma Interactive Brokers, ”un alt broker neautorizat care activează în zona gri”.

„Nouă ni se spune că promovarea unor astfel de produse este ilegală. Dar există companii care fac exact același lucru și nu pățesc nimic”, a declarat CEO-ul Double Case.

Acesta susține că problema de fond nu este doar una juridică, ci și una economică. În opinia sa, Republica Moldova riscă să rămână fără o piață investițională competitivă, într-un moment în care tot mai mulți oameni caută alternative la depozitele bancare clasice.

„În toată lumea oamenii investesc. În Moldova însă se creează impresia că accesul la investiții trebuie controlat de câteva persoane și câteva companii”, a afirmat Ignat.

Conflictul dintre Double Case și CNPF durează de mai multe luni. În această perioadă, CNPF a emis mai multe avertismente privind activitatea unor platforme și servicii conexe investițiilor speculative, în timp ce reprezentanții Double Case au acuzat instituția de reglementare de abuz, presiune administrativă și comunicare selectivă.

Șeful CNPF nu a comentat deocamdată acuzațiile.

Chiria unui apartament cu un dormitor ajunge să consume peste jumătate din salariul mediu net în 17 dintre cele 27 de capitale și orașe europene analizate într-un clasament realizat pe baza datelor din 2025, scrie bani.md.

Lisabona, Zagreb și Praga sunt cele mai greu accesibile orașe pentru chiriași, în timp ce Nicosia, Viena și Helsinki se află la polul opus. Republica Moldova nu figurează în clasament, însă o estimare realizată pentru Chișinău arată că locuitorii Capitalei ar putea cheltui între 37% și 59% din salariul mediu net pentru achitarea chiriei.

Potrivit datelor prezentate într-un infografic publicat de Partidul Socialiștilor Europeni (PES), Lisabona conduce clasamentul, unde chiria unui apartament cu un dormitor reprezintă 78,3% din salariul mediu net național. Urmează Zagreb, cu 74,6%, Praga, cu 71,8%, și Budapesta, cu 70,8%.

Situația este dificilă și în Stockholm, unde chiria consumă 64,7% din salariu, Atena – 64,2%, Bratislava – 60,3% și București – 57,9%. La Madrid, ponderea ajunge la 57,7%, iar la Paris – 57,5%.

În schimb, cele mai accesibile capitale din perspectiva raportului dintre chirie și salariu sunt Nicosia, unde locuința consumă 31,8% din venitul mediu net, Viena – 35,4%, Helsinki – 36,6%, Bruxelles – 37,9% și Tallinn – 38,3%.

Deși Republica Moldova nu a fost inclusă în analiză, o estimare orientativă arată că situația din Chișinău nu este cu mult diferită de cea din unele capitale europene.

Pornind de la un salariu mediu net lunar de aproximativ 13.227 de lei în Republica Moldova și o chirie estimată între 250 și 400 de euro pentru un apartament cu un dormitor în Chișinău, costul locuinței ar reprezenta între 36,9% și 59% din venitul salarial.

La o chirie de 325 de euro lunar, echivalentul a aproximativ 6.338 de lei, un salariat cu venituri medii ar trebui să aloce 47,9% din salariu doar pentru locuință, fără a include facturile pentru energie electrică, încălzire, apă și alte servicii comunale.

Cu acest indicator, Chișinăul s-ar poziționa între Copenhaga, unde chiria reprezintă 47,5% din salariu, și Valletta, cu 49,9%. Capitala Moldovei ar ocupa astfel, orientativ, locul 19 într-un clasament extins la 28 de orașe.